Așa cum am văzut cu toții, luna septembrie a semănat dezastru în mai multe țări din Europa, între care România, Polonia, Cehia, Austria, Slovacia sau Germania. Ploi torențiale și inundații au dus la moartea a peste 20 de persoane și la distrugeri materiale fără precedent în ultima perioadă.
Realitatea ne demonstrează, încă o dată dacă mai e cazul, că reacția UE în fața unor asemenea calamități trebuie ferm îmbunătățită, pentru a ne putea proteja cât mai bine cetățenii aflați în grea cumpănă.
Grupul PPE, cel mai mare grup politic din Parlamentul European, solicită Uniunii să accelereze sprijinul pentru victimele inundațiilor din ultima perioadă, inundații care au afectat un sfert dintre țările comunității. Autoritățile locale, care cunosc cel mai bine situația de la fața locului, trebuie să beneficieze de sprijin logistic și financiar din partea Uniunii, astfel încât impactul acestor inundații să fie cât mai mic iar efectele să fie remediate în cel mai scurt timp.Sunt în total acord cu colegul meu, Siegfried Mureșan, vicepreședintele Grupului PPE și unul dintre negociatorii principali ai Parlamentului European privind următorul cadru financiar multianual, care a afirmat că “bugetul Uniunii ar trebui să fie mai flexibil, mai rezilient și să răspundă mai rapid crizelor cu ajutor financiar. Flexibilitatea este esențială și vom depune eforturi pentru a ne asigura că este inclusă în următorul buget pe termen lung al UE.”
Atrag atenția și autorităților din România, cu precădere celor guvernamentale, privitor la grija sporită pe care trebuie să o acorde lucrărilor de infrastructură care pot proteja populația de astfel de dezastre naturale. În paralel, la nivel de comune și orașe, e esențială dotarea cu echipamente și personal pentru intervenția în timp record în astfel de situații nedorite.
Cea mai mare provocare, atât pentru România, cât și pentru restul țărilor din UE, este stoparea pierderii de vieți omenești. Fiindcă un pod sau o casă, spre exemplu, pot fi reconstruite. În schimb, o viață curmată, NU!
România este printre țările cel mai grav afectate de aceste inundații, care au dus nu doar la pagube materiale extrem de importante, ci și la pierderi de vieți omenești. Sprijinul instituțiilor europene și declanșarea rapidă a mecanismelor de intervenție în caz de dezastre sunt cu atât mai importante cu cât pericolul nu a trecut, pe cursul Dunării fiind așteptată o nouă viitură.
Autoritățile locale, care cunosc cel mai bine situația de la fața locului, trebuie să beneficieze de sprijin logistic și financiar din partea Uniunii, astfel încât impactul acestor inundații să fie cât mai mic iar efectele să fie remediate în cel mai scurt timp.
Uniunea Europeană trebuie să-și adapteze mecanismele de intervenție în caz de dezastru, iar PPE susține o reformă a acestor instrumente.
Trebuie să fim conștienți că astfel de crize vor fi, în condițiile încălzirii globale, tot mai dese și mai extreme, astfel că trebuie să fim pregătiți pentru a face față oricărui scenariu.
Uniunea Europeană este responsabilă și datoare să intervină, așa cum a făcut-o și în trecut, pentru a sprijini autoritățile și populația din zonele afectate de dezastre, iar modul în care au loc aceste intervenții și în care este acordat sprijinul trebuie să devină mult mai eficiente.