Bugetul multianual al Uniunii Europene, prezentat recent drept unul ambițios, a stârnit deja o serie întreagă de critici. Și, pe bună dreptate, unele sunt justificate. Fiindcă, până la urmă, un buget nu înseamnă doar cifre frumoase pe hârtie, ci mai ales cum sunt împărțiți banii și în ce direcție îi canalizăm.
Vorbim, totuși, de DOUĂ TRILIOANE de euro — și pe banii ăștia ar trebui să scrie, cu litere mari, EFICIENȚĂ.
Ca să fim corecți, o bilă albă merită dată domeniilor precum dezvoltarea economică, cercetarea, competitivitatea, industria și mobilitatea în apărare — un domeniu pe care l-am susținut constant în activitatea mea din Parlamentul European. Așa și trebuie.
Dar hai să nu ne păcălim singuri: plusurile nu anulează minusurile. Și minusuri există. De exemplu, politicile agricole rămân în continuare fără o finanțare adecvată. Iar asta nu doar că e o greșeală, dar riscă să devină o amenințare. Agricultura trebuie să rămână un domeniu bine conturat, cu buget propriu și consistent — fără improvizații sau artificii contabile, fără amestecuri inutile cu alte direcții bugetare. Altfel, fermierii vor pierde bani și vor fi puși în fața unor provocări imposibil de gestionat. O spun răspicat și o repet a mia oară: securitatea alimentară trebuie tratată ca o prioritate strategică la nivelul UE.
Nici la capitolul coeziune nu stăm grozav. Dacă nu reducem diferențele dintre regiuni și state membre, rămânem într-un cerc vicios, din care nu vom ieși prea ușor. E esențial ca regiunile să primească mai multă autonomie în gestionarea fondurilor. Dar pentru asta, instrumentele de finanțare trebuie calibrate corect și adaptate realităților din teren. Nu poți aplica aceleași rețete peste tot și să te aștepți la rezultate spectaculoase.
Comisia Europeană a pus pe masă această propunere de buget. E clar că abia acum încep tatonările. Și nu va fi deloc ușor să ajungem la un consens. Dimpotrivă. Finlanda și Austria spun că bugetul e prea mare și trebuie tăiat. Germania se opune noilor taxe corporative și avertizează că se transmite un semnal prost investitorilor. Viktor Orbán zice că bugetul „va ruina UE” și îl consideră „pro-Ucraina”. Danemarca e mai diplomatică, dar și ea recunoaște că ne așteaptă negocieri grele.
Așa cum știți — și cum mă știți — vin din administrația publică locală și regională. Am fost primar, am lucrat direct cu mecanismele europene, am dus la bun sfârșit proiecte mari și de impact. Tocmai de aceea spun răspicat: acum e momentul ca primarii, președinții de consilii județene și echipele lor să se pregătească serios. Să meargă la cursuri, să învețe, să se conecteze la tot ce înseamnă finanțare europeană. Să fie cu un pas înainte, nu cu unul în urmă.
Temele bine făcute, cunoașterea în detaliu a nevoilor fiecărei comunități, identificarea rapidă a liniilor de finanțare și selecția celor mai potrivite soluții sunt, împreună, cheia dezvoltării. Banii europeni sunt acolo. Dar nu vin singuri. Trebuie să știm să-i atragem și să-i punem la treabă, cu cap.
Mircea Hava, europarlamentar PPE
Membru PNL
