Modul în care gestionăm deșeurile provenite din ambalaje este, fără îndoială, o problemă și o provocare pentru care trebuie să găsim soluție. Iar soluția trebuie să fie una care să ne ofere siguranța că nu lăsăm moștenire, generațiilor viitoare, o problemă și mai mare decât cea pe care o avem azi.
Consumăm mult, iar asta înseamnă multe ambalaje, pe care, din păcate, nu reușim să le reciclăm la nivelul dorit. Tocmai de aceea PPE, cel mai mare grup politic din Parlamentul European, susține un set de măsuri care să aibă un impact semnificativ, dar care să fie și adaptabile, pe care diversele industrii ale economiei europene să le poată pună în practică.
De prea multe ori, atunci când problemele sunt mari ori prezentate de forma unui pericol, măsurile propuse tind să devină unele extreme, iar acest lucru nu e întotdeauna benefic.
Nou pachet de legi, care a trecut deja prin comisiile din Parlamentul European, ar urma să intre în vigoare din 2030. Poate părea un termen prea îndepărtat pentru o problemă cu care ne confruntăm azi, însă e nevoie de timp pentru ca toate industriile să se poată adapta la noua legislație.
Spre exemplu, din 2030 vor fi interzise o serie întreagă de ambalaje, cele mai multe din plastic, în timp ce alte tipuri de ambalaj vor avea un caracter refolosibil obligatoriu. În felul acesta ne vom asigura că ambalajul este cu adevărat un ambalaj și nu un deșeu în așteptare.
În același timp, PPE a susținut ca nu toate tipurile de ambalaj să intre în categoria celor obligatoriu refolosibil. Pentru unele industrii pot exista standarde și proceduri care vor face ca ambalajul să fie refolosit, în unele cazuri este mai simplu să-l reciclezi. În cazul ambalajelor de carton, ușor reciclabile, ar fi aberant ca aceeași cutie în care ți-a fost livrat acasă un TV să fie folosită pentru a livra un alt TV, unui alt client.
Chiar dacă ne dorim ca ambalajele să nu devină deșeuri, după o singură folosire, există situații în care soluția e chiar asta, ca ambalajul să devină deșeu după o singură folosire, însă cu condiția ca acel ambalaj să fie ușor reciclabil. Ca să nu mai vorbim despre ambalajele alimentare, unde, în cele mai multe cazuri, nu există altă soluție decât ambalajele de unică folosință.
Cu alte cuvinte, soluția nu este să fim radicali și să eliminăm tot ce ar putea fi nociv, ci să ne asigurăm că acele materiale cu potențial nociv sunt cât mai puține și mai bine gestionate.