Lansare de carte; Cezar-Mihai, un vlăstar născut din neam în neam

𝐃𝐚𝐭𝐚: 𝟐𝟕 𝐬𝐞𝐩𝐭𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔

𝐎𝐫𝐚: 𝟏𝟕:𝟎𝟎

𝐋𝐨𝐜𝐮𝐥: 𝑩𝒊𝒔𝒆𝒓𝒊𝒄𝒂 𝑹𝒆𝒇𝒐𝒓𝒎𝒂𝒕𝒂̆ 𝒅𝒊𝒏 𝑽𝒊𝒏𝒕̦𝒖 𝒅𝒆 𝑱𝒐𝒔,

𝐈𝐧𝐯𝐢𝐭𝐚𝐭̦𝐢 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐚𝐥𝐢:

𝑻𝒖𝒅𝒐𝒓 𝑭𝒍𝒐𝒓𝒊𝒏 𝑳𝒊𝒎𝒃𝒆𝒂𝒏 – 𝒊𝒏𝒕𝒆𝒓𝒑𝒓𝒆𝒕 𝒏𝒂𝒊 🎶;

𝒑𝒓𝒐𝒇. 𝑨𝒏𝒕𝒐𝒏𝒊𝒐 𝑱𝒐𝒔𝒂𝒏 – 𝒄𝒉𝒊𝒕𝒂𝒓𝒂̆ 𝒄𝒍𝒂𝒔𝒊𝒄𝒂̆🎸;

𝒑𝒐𝒆𝒕𝒂 𝑭𝒆𝒍𝒊𝒄𝒊𝒂 𝑪𝒐𝒍𝒅𝒂✍️

𝐌𝐞𝐬𝐚𝐣𝐮𝐥 𝐜𝐞𝐧𝐭𝐫𝐚𝐥: „𝑪𝒆𝒂 𝒎𝒂𝒊 𝒎𝒂𝒓𝒆 𝒃𝒐𝒈𝒂̆𝒕̦𝒊𝒆 𝒂 𝒐𝒎𝒖𝒍𝒖𝒊 𝒆𝒔𝒕𝒆 𝒇𝒂𝒎𝒊𝒍𝒊𝒂.”

𝐀𝐮𝐭𝐨𝐫: 𝑫𝒂𝒏-𝑰𝒐𝒂𝒏 𝑮𝒓𝒐𝒛𝒂

La 𝟑𝟎 𝐢𝐮𝐧𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟏𝟑, am lansat cartea „𝐃𝐫𝐮𝐦𝐮𝐥 𝐩𝐚𝐬̦𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐧𝐞𝐨𝐩𝐫𝐢𝐭̦𝐢”, un volum care a reunit poeziile scrise în anii adolescenței, în perioada liceului, a facultății și a școlii militare.

A fost un moment plin de emoție, în care paginile scrise cu ani în urmă au prins viață în fața celor prezenți. Fiecare poezie purta amprenta unei etape importante din viața mea, iar lansarea acelui volum a însemnat mai mult decât prezentarea unei cărți.

𝐃𝐮𝐩𝐚̆ 𝟏𝟑 𝐚𝐧𝐢, 𝐚𝐦 𝐛𝐮𝐜𝐮𝐫𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐚 𝐦𝐚̆ 𝐚𝐟𝐥𝐚 𝐝𝐢𝐧 𝐧𝐨𝐮 𝐢̂𝐧 𝐟𝐚𝐭̦𝐚 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐮𝐥𝐮𝐢, de această dată pentru a prezenta o cronică de familie – o carte născută din dorința de a păstra vie memoria înaintașilor și de a duce mai departe poveștile, valorile și legăturile dintre generații.

𝐂𝐚𝐫𝐭𝐞𝐚 „𝐂𝐞𝐳𝐚𝐫-𝐌𝐢𝐡𝐚𝐢, 𝐮𝐧 𝐯𝐥𝐚̆𝐬𝐭𝐚𝐫 𝐧𝐚̆𝐬𝐜𝐮𝐭 𝐝𝐢𝐧 𝐧𝐞𝐚𝐦 𝐢̂𝐧 𝐧𝐞𝐚𝐦” reprezintă continuarea firească a acestui drum. Dacă primul volum a fost 𝐠𝐥𝐚𝐬𝐮𝐥 𝐚𝐝𝐨𝐥𝐞𝐬𝐜𝐞𝐧𝐭̦𝐞𝐢, această lucrare este 𝐠𝐥𝐚𝐬𝐮𝐥 𝐦𝐚𝐭𝐮𝐫𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢 – o pledoarie pentru familie, rădăcini și identitate.

Această lucrare a fost realizată și tipărită prin finanțare proprie, într-un tiraj de 200 de exemplare.

Am pornit în acest demers de la arborii genealogici ai bunicilor mei: 𝐆𝐫𝐨𝐳𝐚 𝐬̦𝐢 𝐀𝐛𝐫𝐮𝐝𝐞𝐚𝐧 , precum și ai bunicilor soției mele:  𝐕𝐢̂𝐫𝐭𝐚𝐧 𝐬̦𝐢 𝐒𝐞𝐥𝐚𝐠𝐞𝐚.

Din dorința de a păstra vie memoria celor care ne-au precedat, am adunat poveștile lor de viață, tradițiile și valorile care au definit comunitățile din 𝐕𝐢𝐧𝐭̦𝐮 𝐝𝐞 𝐉𝐨𝐬, 𝐁𝐢𝐬𝐭𝐫𝐚 𝐬̦𝐢 𝐕𝐢𝐝𝐫𝐚, urmărind firul generațiilor începând din anul 1862 până la ultimul vlăstar născut.

În cele 256 de pagini ale volumului 𝐚𝐦 𝐫𝐞𝐮𝐧𝐢𝐭 𝐩𝐞𝐬𝐭𝐞 𝟕𝟎𝟎 𝐝𝐞 𝐦𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢 𝐚𝐢 𝐟𝐚𝐦𝐢𝐥𝐢𝐞𝐢, mărturii culese din grai viu, documente de arhivă, fotografii, acte civile și militare, arbori genealogici și amintiri păstrate cu grijă de-a lungul generațiilor.

𝐕𝐨𝐥𝐮𝐦𝐮𝐥 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐬𝐭𝐫𝐮𝐜𝐭𝐮𝐫𝐚𝐭 𝐢̂𝐧 𝐭𝐫𝐞𝐢 𝐜𝐚𝐩𝐢𝐭𝐨𝐥𝐞:

📖 𝐂𝐚𝐩𝐢𝐭𝐨𝐥𝐮𝐥 𝐈 – 𝐍𝐞𝐚𝐦𝐮𝐥 𝐆𝐫𝐨𝐳𝐚 𝐬̦𝐢 𝐀𝐛𝐫𝐮𝐝𝐞𝐚𝐧, dedicat rădăcinilor familiei mele din comuna 𝐕𝐢𝐧𝐭̦𝐮 𝐝𝐞 𝐉𝐨𝐬.

Acest capitol urmărește istoria familiei, de la străbunici, bunici și părinți, continuând generație după generație până la ultimul vlăstar născut. Sunt evocate copilăria de altădată, viața satului, tradițiile, munca la câmp, încercările prin care au trecut oamenii locului, dar și bucuriile și valorile care au unit generații întregi.

📖 𝐂𝐚𝐩𝐢𝐭𝐨𝐥𝐮𝐥 𝐚𝐥 𝐈𝐈-𝐥𝐞𝐚 – 𝐍𝐞𝐚𝐦𝐮𝐥 𝐕𝐢̂𝐫𝐭𝐚𝐧 𝐬̦𝐢 𝐒𝐞𝐥𝐚𝐠𝐞𝐚, consacrat familiilor din comunele 𝐕𝐢𝐝𝐫𝐚 𝐬̦𝐢 𝐁𝐢𝐬𝐭𝐫𝐚, readuce la lumină poveștile moților din Munții Apuseni:  meșteșugari, gospodari, veterani de război și oameni simpli care au păstrat credința, demnitatea și dragostea pentru familie. În același timp, sunt urmărite drumurile urmașilor lor, care, prin muncă, perseverență și educație, au reușit să se afirme în diferite domenii, fără să-și uite rădăcinile și valorile moștenite.

📖 𝐂𝐚𝐩𝐢𝐭𝐨𝐥𝐮𝐥 𝐚𝐥 𝐈𝐈𝐈-𝐥𝐞𝐚 – 𝐑𝐮𝐝𝐞𝐧𝐢𝐞 𝐬𝐟𝐢𝐧𝐭̦𝐢𝐭𝐚̆ vorbește despre 𝐧𝐚𝐬̦𝐢, 𝐟𝐢𝐧𝐢 𝐬̦𝐢 𝐥𝐞𝐠𝐚̆𝐭𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐬𝐩𝐢𝐫𝐢𝐭𝐮𝐚𝐥𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞𝐠𝐞𝐬𝐜 𝐟𝐚𝐦𝐢𝐥𝐢𝐚 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐜𝐫𝐞𝐝𝐢𝐧𝐭̦𝐚̆. Este partea care arată că moștenirea noastră nu se rezumă doar la nume și sânge, ci cuprinde și oamenii pe care Dumnezeu îi așază în viața noastră și legăturile sufletești care se nasc între generații.

Volumul se încheie cu un  𝐞𝐩𝐢𝐥𝐨𝐠 𝐬̦𝐢 𝐨 𝐩𝐨𝐬𝐭𝐟𝐚𝐭̦𝐚̆, dedicate iubirii, memoriei și continuității dintre generații.

O vorbă veche m-a însoțit pe tot parcursul scrierii:

„𝐎𝐦𝐮𝐥 𝐧𝐮 𝐦𝐨𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐚̂𝐧𝐝 𝐢̂𝐥 𝐚𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐚̆ 𝐩𝐚̆𝐦𝐚̂𝐧𝐭𝐮𝐥, 𝐜𝐢 𝐚𝐭𝐮𝐧𝐜𝐢 𝐜𝐚̂𝐧𝐝 𝐢̂𝐥 𝐚𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐚̆ 𝐮𝐢𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚.”

Acest gând mi-a întărit convingerea că fiecare poveste salvată de la uitare este o datorie împlinită față de cei care au fost înaintea noastră.

Dacă ar fi să descriu această carte printr-un singur cuvânt, acela ar fi „𝐟𝐚𝐦𝐢𝐥𝐢𝐚”.

Familia ca rădăcină, ca loc al întoarcerii și ca legătură între trecut, prezent și viitor.

Mesajul central al acestei cărți este simplu, dar profund:

„𝐂𝐞𝐚 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐚𝐫𝐞 𝐛𝐨𝐠𝐚̆𝐭̦𝐢𝐞 𝐚 𝐨𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐟𝐚𝐦𝐢𝐥𝐢𝐚.”

𝐍𝐮 𝐚𝐯𝐞𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐬̦𝐢 𝐛𝐮𝐧𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐦𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥𝐞 𝐩𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐥𝐞 𝐚𝐝𝐮𝐧𝐚̆𝐦 𝐢̂𝐧𝐭𝐫-𝐨 𝐯𝐢𝐚𝐭̦𝐚̆ 𝐧𝐞 𝐝𝐞𝐟𝐢𝐧𝐞𝐬𝐜 𝐜𝐮 𝐚𝐝𝐞𝐯𝐚̆𝐫𝐚𝐭, ci oamenii alături de care trăim, iubim și muncim și cărora le lăsăm mai departe numele, credința, valorile și amintirea noastră.

De aceea, 𝐚𝐜𝐞𝐚𝐬𝐭𝐚̆ 𝐜𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐮𝐧 𝐨𝐦𝐚𝐠𝐢𝐮 𝐚𝐝𝐮𝐬 𝐢̂𝐧𝐚𝐢𝐧𝐭𝐚𝐬̦𝐢𝐥𝐨𝐫, 𝐮𝐧 𝐝𝐚𝐫 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐟𝐢𝐮𝐥 𝐦𝐞𝐮, 𝐂𝐞𝐳𝐚𝐫-𝐌𝐢𝐡𝐚𝐢, 𝐬̦𝐢, 𝐢̂𝐧 𝐚𝐜𝐞𝐥𝐚𝐬̦𝐢 𝐭𝐢𝐦𝐩, 𝐨 𝐢𝐧𝐯𝐢𝐭𝐚𝐭̦𝐢𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐟𝐢𝐞𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐝𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐧𝐨𝐢 𝐝𝐞 𝐚 𝐧𝐞 𝐢̂𝐧𝐭𝐨𝐚𝐫𝐜𝐞 𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐟𝐚𝐦𝐢𝐥𝐢𝐞, de a ne cunoaște rădăcinile și de a nu lăsa poveștile celor care au fost înaintea noastră să se piardă în uitare.

𝐃𝐚𝐜𝐚̆ 𝐚𝐜𝐞𝐚𝐬𝐭𝐚̆ 𝐜𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐯𝐚 𝐫𝐞𝐮𝐬̦𝐢 𝐬𝐚̆-𝐢 𝐟𝐚𝐜𝐚̆ 𝐩𝐞 𝐜𝐞𝐢 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐢̂𝐢 𝐯𝐨𝐫 𝐢̂𝐧𝐭̦𝐞𝐥𝐞𝐠𝐞 𝐦𝐞𝐬𝐚𝐣𝐮𝐥 𝐬𝐚̆ 𝐬𝐞 𝐢̂𝐧𝐭𝐨𝐚𝐫𝐜𝐚̆, 𝐟𝐢𝐞 𝐬̦𝐢 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐚̂𝐭𝐞𝐯𝐚 𝐜𝐥𝐢𝐩𝐞, 𝐜𝐮 𝐠𝐚̂𝐧𝐝𝐮𝐥 𝐬̦𝐢 𝐜𝐮 𝐬𝐮𝐟𝐥𝐞𝐭𝐮𝐥 𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐫𝐢𝐚 𝐟𝐚𝐦𝐢𝐥𝐢𝐞, 𝐚𝐭𝐮𝐧𝐜𝐢 𝐫𝐨𝐬𝐭𝐮𝐥 𝐞𝐢 𝐚 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐢̂𝐦𝐩𝐥𝐢𝐧𝐢𝐭.

Cu respect și recunoștință,

𝑫𝒂𝒏-𝑰𝒐𝒂𝒏 𝑮𝒓𝒐𝒛𝒂