Săptămîna trecută își anunțase plecarea din PSD, unde a stat 13 ani. Era președintele organizației municipale, dar a ales să plece la ALDE, de unde va candida pentru postul de primar. A fost o decizie surpriză. Pentru mine, pentru colegii lui, pentru lume în general și, probabil, chiar și pentru el. Ieri și-a dat demisia și din Consiliul Local.
Săptămîna trecută, însă, l-am prins la o șuetă-interviu, în care am discutat cîte și mai cîte. Iată mai jos ce a ieșit din povestea noastră:
Ovidiu Jidveian: Hai să îți răspund direct la o primă întrebare, că sînt sigur că o să întrebi: nu, nu m-am bătut cu Călin Potor. Eu nu sînt genul de om să mă bat.
Alexandru Cristorian: Nici nu voiam să te întreb asta. M-am văzut și cu el și e clar că nu v-ați bătut. Dar, acum ești traseist politic deja. Despre asta e vorba. Mergi pe urmele lui Potor, cum ar veni.
Ovidiu: Da, sînt traseist. Numai că eu le fac așa, după o perioadă mai lungă, că am stat 13 ani în PSD și nu știu cît mai stau și aici (n.r. ALDE)
Alex: Pentru mine a fost o surpriză, în sensul că na, ai rămas în PSD indiferent de ce s-a întîmplat. Adică l-ai prins și pe Iliescu și pe toți, iar acum? Ce ți-a venit, de unde declick-ul ăsta să vrei să pleci?
Ovidiu. M-a enervat conducerea centrală. A fost așa, picătură cu picătură.
Alex: Ziceau unii că erai de mai demult în discuții cu plecatul.
Ovidiu: Nu. Eu am avut o problemă cu atitudinea. Eu am făcut politică pe timpul meu, pe banii mei. În Alba nu ai ce avantaje să ai, că zice lumea de ciolan. Ce ciolan?
Alex: Nu e vorba de ciolan aici. E vorba de surpriză. E drept, la Alba ce să poți vrea? Un directoraș, un parlamentar dacă e, maxim.
Ovidiu: Daa, consilier local. Mi-am dat, practic, demisia și de acolo.
Alex: Bine, dar… totuși… ce a făcut conducerea aia centrală?
Ovidiu: Acum, cel puțin cu Dragnea…
Alex: Bine, Dragnea, dar e puțin ciudat. Că mergi acum să candidezi la Primărie…
Ovidiu: Tocmai asta e, că merg să le demonstrez că pot. Sigur, nu mă iluzionez că-l bat pe Hava, dar cred că o să iau un scor bun.
Alex: Păi de la PSD ți-au oferit posibilitatea de a candida.
Ovidiu: Da. Dar avînd în vedere cum se punea problema la București, nu m-am simțit…
Alex: Nu era Bucureștiu de acord?
Ovidiu: Ba da, era de acord. Dar Bucureștiul avea un stil foarte agresiv.
Alex: Păi haide să o luăm logic. Cine candidează la Primărie se poziționează mai bine pentru o candidatură la Parlament, chiar dacă pierde alegerile locale. Dacă rămîneai la PSD tot primeai măcar locul 2 pe listă, la Cameră. Care, hai, e puțin problematic..
Ovidiu: E problematic..
Alex: Adică, PSD prinde un senator și un deputat sigur, iar al doilea e mh… Deci dacă iau 30% pe județ, din 5 deputați, ar putea intra și locul 2.
Ovidiu: Dacă iei 30% pe județ, da, se poate lua.
Alex: Bine, dar dacă ai vrut să-ți demonstrezi potența, de ce nu mergi să candidezi singur, independent?
Ovidiu: Ei, nu mergea. Îți trebuie semnături, iar pe legea nouă nu aveam nici o șansă. Nimeni nu mai are, ca independent, vreo șansă, în condițiile votului pe liste. Nu ai cum să scoți 20% din voturi ca independent. Dar cu ALDE pot lua 15%, care înseamnă un parlamentar.
Alex: Da, dar mergi în alegeri de mînă cu Secu. Feneșer secu, mă rog, fost securist, asta dacă se poate spune despre securiști că pot ajunge la stadiu de foști. Mai e Lazăr. Iar în organizația aia vei produce o ceartă, că – din cîte știu eu – acolo voia Todoran să candideze. Acum ce face, la ce partid se mai duce, că a cam fost pe la toate?
Ovidiu: Eu am avut o discuție corectă cu Tăriceanu. Eu sînt pe partea lui Tăriceanu, nu pe partea lui Feneșer. Cu Lazăr. Am mers copreședinte al ALDE Alba, pe locul lui Lazăr, care s-a retras…
Alex: Lazăr tot timpul s-a retras…
Ovidiu: Am discutat cu Tăriceanu și am rămas că o să fac o figură bună la Alba Iulia. Nu să-l bat pe Hava, că nimeni nu are pretenția să-l bat pe Hava.
Alex: Dar știi că în sistemul ăsta cu un singur tur, tu de fapt îl ajuți pe Hava. O candidatură a ta, alta de la PSD, toate candidaturile, nu fac decît să-l ajute pe cel mai bine poziționat în sondaje. Cu cît sînt mai mulți, cu atît mai bine pentru Hava.
Ovidiu: Din punctul meu de vedere fiecare are șansa lui.
Alex: Bine, dar uite. Să luăm exemplul lui Potor. Pentru el politica mai înseamnă ce? Maxim 10 ani. La tine în schimb, e altceva…
Ovidiu: A fost, sincer, o decizie de moment, plecarea mea.
Alex: Bine, dar sîntem de-o seamă, tu mai ai 20 – 30 de ani în față, în politică. Dar, dacă mă întrebi pe mine, îmi pare că te-ai cam sinucis acum. Ți-ai pus în frunte ștampila de traseist, îți vezi doar interesul personal – că puteai să demonstrezi că ești bun în interiorul PSD…
Ovidiu: În PSD nu conta. Crede-mă, în PSD cum e acum, oricît de bun aș fi fost, nu eram destul de bun pentru cei de la București. Indiferent ce aș fi făcut. Că scoteam 30%… 40% dacă scoteam… Dacă pierdeam, eram pa!
Alex: Cu 40% cîștigai. Știu că mai mereu au existat disensiuni, între trupa de tineri și seniori. Țin minte și povestea cu Dragnea și Rovana Plumb, cînd tinerii ați mers pe mîna Rovanei Plumb dar a fost pus Dragnea. Dar tu ai plecat singur. Medrea rămîne acolo, Clepan la fel…
Ovidiu: Foarte bine, să rămînă acolo. Cu mine nu trebuie să vină nimeni.
Alex: Bine dar știi cum e cu politica… e ca și cu nunțile, botezurile și înmormîntările, se fac cu oameni.
Ovidiu: Eu zic că au să vină votanți, din ce am văzut din reacții. Dar știi cum e cu reacțiile… Unii zic ceva imediat, emoțional, apoi se mai gîndesc. Rămîne de văzut.
Alex: Dar tu nu ai discutat cu colegi care să te urmeze?
Ovidiu: Nu am discutat cu nimeni nimic. Eu am fost corect cu Dîrzu și am discutat mereu la modul corect cu el.
Alex: El a zis azi că nu te înțelege și că i se pare pripită decizia ta.
Ovidiu: Da, a fost luată la nervi. Deși nu am nici o problemă cu nimeni de la organizația din Alba, nici cu Dîrzu și nici cu Potor. Și nu a fost nici o bătaie, cum au scris unii. Nici măcar o ceartă. Eu am muncit acolo atîția ani și am avut rezultate. Dar nimic nu era bine, pentru cei de la centru, că la ei mă refer. Am luat organizația de la 10% și am dus-o la 25%, iar în cazul ăsta a fost și meritul meu. Or, lucrurile astea nu s-au văzut. Pînă să preiau eu organizația, PSD a avut la Alba Iulia mai mereu 10%, cam ăsta era scorul. La București nu s-a văzut însă asta. Pentru ei lucrurile sînt de felul ăsta: ori iei peste 50%, ori pleci.
Alex: Așa s-a pus problema, că dacă o să candidezi la primărie și nu ieși primar…
Ovidiu: Dacă nu ies primar îmi dau demisia. Din toate funcțiile. Ăsta era stilul în care se vorbea la București. Cam așa stăteau lucrurile. Și atunci le-am zis simplu: măi băieți, pe timpul meu, pe energia mea, și așa mai departe, nu trebuie să-și bată cineva joc de mine. Că nu e ok. Asta a fost rațiunea pentru care am plecat la ALDE. De Tăriceanu oricum îmi plăcea…
Alex: Hai, lasă-l în colo pe Tăriceanu.
Ovidiu: Trebuie la orice partid să fie un vîrf.
Alex: Un vîrf care a luat 3% în alegeri, ce liderul lui pește prăjit e ăsta? Treaba e că tu ai mers în ALDE, asta nu înțeleg eu…
Ovidiu: Păi stai puțin, că aici nu e așa simplu. Unde să fi mers? La PMP, cu Negruț? Mă vedeai pe mine să trag pentru Băsescu?
Alex: Eh, și Potor a tras pentru Băsescu, și acum uite la el…
Ovidiu: Și să mă fi dus la Hava… (rîde) nici acolo nu mă pot vedea. Acolo ar fi fost traseismul acela ordinar.
Alex: Lasă, traseismul e traseism. Din punctul meu de vedere nu există mai mult sau mai puțin traseism. Ieșirea e să te retragi. E ca la fotbal, dacă joci într-o echipă și nu-ți mai place cum joacă colegii tăi, te duci în tribune, nu începi să joci pentru adversar.
Ovidiu: Da. Dacă nici acum nu are să meargă treaba, probabil că mă voi retrage de tot. Așa e în politică. Nu poți renunța de tot, de azi pe mîine. Nu e nimeni pe vecie. Asta am încercat să le explic și unor foști colegi. Eu am intrat în politică pur din pasiune. Nu am cerut nimic. Nu mi-a dat partidul nimic, în sensul de salariu și bani. Eu am venit cu banii mei.
Alex: Bun, știu că n-ai cerut nimic aici. Tu vrei în Parlament, ăsta era proiectul tău mai vechi și probabil ăsta e și actualul, iar aici e miza. Dar, crezi că nu era mai sigur un loc doi pe lista PSD decît un loc întîi pe lista ALDE?
Ovidiu: Probabil că nu prindeam nici locul doi. După cum îi cunosc eu pe băieții de la București, probabil că după ce aș fi luat sub 50% la Primărie, nu mai prindeam nici un loc.
Alex: Ce, ar fi apărut iar un Cutean, un Negrescu, vreun din-ăsta ce-și descoperă cîte o bunică în județ și se dă ca fiind “de aici”?
Ovidiu: Nu știu. Dar, vezi, tocmai asta e problema. Lipsa de încredere în conducere. Că nu mai aveam încrederea aia, sau – maidegrabă – că eram convins că orice vor promite nu se vor ține de promisiune.
Alex: Bun, dar lasă-mă să te întreb o chestie. Cum o să mergi tu acum în fața albaiulienilor, să le zici că “vreau să fiu primar, dar de fapt nu vreau să fiu primar, că vreau în Parlament, dar votați-mă ca să-mi creșteți mie mușchii pentru parlamentare”?
Ovidiu: Consider că orice lider de partid, cum sînt eu, trebuie să își asume rolul și să candideze.
Alex: Păi și nu e o înșelătorie aici? Că mergi și candidezi promițînd că vrei să fii primar. Și, să presupunem așa, la absurd, la ridicol chiar, că ieși primar la Alba Iulia, ce faci?
Ovidiu: Dacă ies primar, normal, rămîn primar. Să fim serioși. Altfel, în politică sînt obiective principale și obiective secundare. Acum, obiectivul principal e candidatura la primărie.
Alex: Asta e retorică. Și Potor va candida la primărie…
Ovidiu: Convins că va ieși primar.
Alex: … pentru un post de parlamentar. Convis că are șanse mai mari pentru Parlament. Singurul care merge convins că iese primar e Hava. Restul merg așa, să meargă. Poate doar Mircea Trifu sau Dan Tudor să creadă că ei chiar au șanse.
Ovidiu: Orice este posibil. De ce nu ar putea fi Mircea Trifu următorul primar?
Alex: Bun, dar puteai să faci lucrurile puțin altfel. Să pleci cu un grup de oameni. Ori să nu pleci, că eu tot nu am înțeles care e motivul, ce anume te-a făcut să pleci.
Ovidiu: Ți-am spus, nu există un motiv anume. A fost vorba de vorbit urît, de modul în care cei de la București vedeau dezvoltarea organizației PSD Alba, și o vedeau altfel decît o vedeam eu. Au fost mai multe. A fost ca un picur ce a umplut paharul. Acum o lună și jumătate, după o întîlnire de la Sibiu, am început să îmi dau seama că pur și simplu nu se mai poate. Că Dragnea nu e omul căruia să-i poți explica anumite lucruri.
Alex: Și totuși, într-o vreme erai prieten bun cu gașca de București, cu alde Bănicioiu
Ovidiu: Da, corect, cît a fost Bănicioiu a fost altceva.
Alex: Țin minte că eram la București atunci, îi lăsase Ponta organizația de tineret lui Bănicioiu, moștenire, și aveați întîlnirile alea celebre pe la RIN Grand, la hotelul lui Negoiță.
Ovidiu: Da, da, a fost frumos (rîde). Vremuri bune.
Alex: Și acum? Uite-te și tu, din cine e format ALDE ăsta?
Ovidiu: Ideea e următoarea. Eu cred în partidul ăsta.
Alex: În ALDE?!
Ovidiu: Da. Știi de ce? Pentru că, pe scena politică, partidele clasice încep să sufere de o hemoragie, de idei, de oameni, de încredere în special. Cineva trebuie să strîngă voturile.
Alex: ALDE? ALDE? Hai, să-l lăsăm la o parte pe Tăriceanu…
Ovidiu: Mie-mi place de Tăriceanu, poate ție nu îți place.
Alex: Nu-i vorba de asta. Hai să-l lăsăm pe domnul manechin, că e un a fost. A fost premier, a avut și ieșiri aiurea, a mai avut și părți bune. Dar mă uit la Daniel Constantin… mă apucă groaza. Ăsta a crescut la sînul lui Voiculescu.
Ovidiu: Da, dar uite că s-a dezis de Voiculescu.
Alex: S-a dezis după.. de fapt, s-a dezis Voiculescu de el, că nu și-a îndeplinit misia la Agricultură, unde trebuia să omoare dosarul ICA.
Ovidiu: Să nu-mi zici acum că e o greșeală că am plecat din PSD.
Alex: Eu nu zic nimic. Eu doar încerc să înțeleg. Că-i greșeală sau nu, e a ta, pe mine nu mă afectează în vreun fel. Dar încerc să înțeleg procesul, și nu-mi iese la calcul. Bun, vrei Parlament, dar din punctul meu de vedere se vedea mai bine Parlamentul din PSD.
Ovidiu: Dar nu pentru asta am plecat. Parlamentul e așa, un long-shot.
Alex: Dar aveai șanse mai mari în PSD, cu atît mai mult cu cît acum e pe listă. Că ai văzut ce s-a întîmplat la colegii. Sînt și cazuri în care iei 48% și nu ieși, și cazuri în care ajungeai cu 15%. Dacă ai fi candidat la Ocna Mureș și nu pe Sebeș, erai tu parlamentar în locul lui Coclici, care a intrat cu 14%. Au existat astfel de malformații ale sistemului uninominal pe liste.
Ovidiu: Există în continuare.
Alex: Nici sistemul ăsta nu e ok. Că au să intre în parlament oameni din Alba care au luat – cu partidul zic – 6%. PNL avea în 2.000 parlamentar cu 7%. Simedru intrase în parlament pe scorul de 7% al partidului. Asta e miza? Să ajungi parlamentar cu 7%?
Ovidiu: Nu e nici o miză. Dacă tu vrei să găsești o motivație internă, că vai de mine, Ovidiu s-a dus pentru potențialul ciolan de la ALDE… Dar nu e cazul, nu e vorba de niciun ciolan.
Alex: Păi dacă nu e vorba de asta, și pur și simplu te-ai săturat de situația din PSD, te retragi de tot. Eu așa văd lucrurile.
Ovidiu: Eu vreau să construiesc. Și am venit unde pot să construiesc. Am venit aici, la ALDE, să construiesc.
Alex: Haide măi, că e politică, nu-s castele de nisip. Construiești cu ce, cu Feneșer?
Ovidiu: Momentan sînt co-președinte pe linia PLR-ului, el e pe linia PC-ului.
Alex: E un singur partid, ALDE. Tu zici că ești de la ALDE. Iar ALDE e format și din bucata aia. Tu acum vei fi privit…
Ovidiu: … ca un trădător, știu.
Alex: Nu ca un trădător, dar ca un traseist. Iar problema e că o să mergi cot la cot, de mînă, cu un fost Secu. Iartă-mă, pentru mine e cel puțin ciudat, în condițiile în care ce ai rămas în PSD indiferent de ce s-a întîmplat cu partidul, atîția ani, chit că a fost Iliescu, și în ciuda tuturor mîrșăviilor făcute de partidul ăsta în ultimii 25 de ani. Dar ai rămas acolo și ai încercat, cum să spun, să te ții puțin detașat, sau așa am văzut eu. Și acum, peste noapte, pac, mă duc la ALDE.
Ovidiu: Un pahar se umple. Paharul răbdării se umple și el.
Alex: Bine mă. Mă duc și beau șprițuri cu Lazăr și cu Feneșer. E, cum să-ți spun…
Ovidiu: Paharul răbdării se umple. Iar în cazul în care, să zicem, nu mă regăsesc nici aici, eu foarte ușor mă întorc în domeniul privat. Adică, mă întorc, că sînt deja în privat. Mă întorc la viața mea de zi cu zi. Asta încerc să-ți zic, că nu există nici o motivație legată de vreun interes direct, imediat, de o funcție sau ceva. Ideea e că orice partid mai nou, crud, cum e și ALDE, trebuie construit. Structuri, oameni, tot.
Alex: Ții minte că pe vremuri era, la cofetărie, o prăjitură cartof? aAia cea mai ieftină.
Ovidiu: Da.
Alex: Aia se făcea din resturile de la alte prăjituri. Nu era o prăjitură nouă măi! Era din resturile de la alte prăjituri, de la foietaje. Ăsta e și ALDE ăsta. ALDE nu e un partid nou, cu oameni noi.
Ovidiu: Uite cum văd eu lucrurile, referitor la traseism. USL, înainte a fost PD cu PNL, acum iar e mare iubire PNL – PDL. Nu știu dacă sînt eu mai de vină decît un partid care se împacă și se desparte. Adică, nu văd de ce dacă pleci, ca persoană, e mai grav decît dacă se merge cu tot partidul?
Alex: Acum intri în logica aia în care unul dacă fură mai puțin decît altul, atunci e mai cinstit.
Ovidiu: Așa, dacă justifici traseismul plin plecări de la stînga la dreapta…
Alex: Nu e vorba de dreapta și stînga, că la noi, oamenii ăștia din politică n-au principii. Din cîte am constatat eu. Chestia cu traseismul, însă, nu o poți justifica prin faze de genul: alții au trecut la trei partide, eu numai de la unul. Tot acolo ești.
Ovidiu: Da. Dacă ăsta are să fie stigmatul meu, mi-l asum.
Alex: Și, repet, construcție nou… eu nu văd. E ca la PMP, mă rog, Mișcarea Populară, care se pretind partid nou. Păi, cu Băsescu în frunte, și cu toți ceilalți, ce poate să fie nou? Maidegrabă, din cîte am urmărit eu, mi se par mai “noi” cei de la Monica Macovei. Asta așa, dacă ai scoate-o pe Monica Macovei de acolo. Atunci ai putea zice că-s mai noi. Sau mai e cazul partidului lui Nicușor Dan de la București, unde sînt oameni care n-au mai făcut politică.
Ovidiu: Ți-am spus. De o perioadă în coace chiar nu m-am mai regăsit în PSD. Și nu e vorba de Alba. E vorba de ședințele de la București, unde de cîte ori mergeam la o ședință, mă întorceam pachet de nervi.
Alex: Și restul amicilor?
Ovidiu: Preietenia e între oameni. Nu se bazează numai pe politică. Eu cu prietenii am rămas și o să rămîn prieten. De exemplu, cu Bogdan Medrea nu sînt prieten că sîntem membri PSD. Prietenia e prietenie. Relațiile umane sînt relații umane iar alea politice, politice.
Alex: Da, dar contează și relațiile astea umane. Că, plecatul tău, asta zic, e o surpriză că ai plecat doar tu. Că dacă era vreo răzmeriță, dacă v-ați fi luat toată gașca și ați fi plecat, era altceva…
Ovidiu: A fost o surpriză. Au fost luați toți prin surprindere.
Alex: Pînă și tu.
Ovidiu: Da, pînă și pe mine m-am luat prin surprindere. A fost așa, o chestie. Bine, ți-am spus, timp de vreo lună și jumătate m-am tot gîndit dacă să-mi dau demisia de tot, să mă retrag de tot, sau să merg la un alt partid unde să pot construi. Asta a fost.
Alex: Și dacă nu o să fi lăsat să construiești? Că acum ți s-a pus candidatura pe tavă… Mă rog, pe tavă, că lor le convine mișcarea asta.
Ovidiu: Asta este, bună ziua, luați organizația și la revedere. Dar cine știe, poate că o să vedem surprize.
Alex: Heh. Cît crezi că o să iei?
Ovidiu: Nu știu. Peste 10%. Momentan ia 7% partidul, iar eu mi-am propus să iau peste 10%.
Alex: 7% ALDE???? În Alba Iulia?? Ți-ai lăsat rațiunea la PSD cînd ai plecat?
Ovidiu: Vorbesc științific.
Alex: Științific? Pe ce? V-ați numărat acolo, între voi, la ALDE, și ați decis că 7% votează ALDE.
Ovidiu: Nu, e chiar științific. 7% are ALDE, vot politic, pe toate sondajele. Atît pe cele făcute de PSD cît și de PNL.
Alex: Mi se pare un scor cam mare, cam optimist.
Ovidiu: Te așteptai la 2%?
Alex: 2, hai 3. Oricum, ceva acolo, în marja de eroare.
Ovidiu: Ai să fi surprins, dar și alte partide au un scor peste marja de eroare, de exemplu MP.
Alex: Nu știu, nu-s eu institut de sondare. Dar mi se par cam mari cifrele astea. E drept, la MP e Băsescu și mai are ceva susținători, din fostul PDL. Dar, tu ai și la tine niște probleme. Adică, din ce știu eu, ALDE îl susținea pe Todoran pentru primărie…
Ovidiu: Todoran va face un pas în spate din cîte știu eu.
Alex: Acum în spate, că în laterală a tot făcut, de la un partid la altul.
Ovidiu: Va rămîne, probabil, acolo, pe listă, dar nu în pole – position.
Alex: Iar Lazăr, cum a primit vestea, că ziceai că ai discutat cu Tăriceanu. Prin el ai vorbit cu Tăriceanu sau cu Tăriceanu direct?
Ovidiu: Am discutat și cu el, e totul ok. Ei m-au căutat mai demult, iar, cum ți-am zis, în urmă cu o lună și jumătate am acceptat să discut. A fost o decizie pur internă, a mea. La PSD aveam un senzația că mă lupt cu morile de vînt. Hai să îți zic. Știi cum era, mă mai vedeam cu oameni pe stradă, care îmi ziceau că m-ar vota, dar că sînt PSD. Și după toate astea, mai vine și un Zgonea, care mai dă cîte o gălușcă precum aia cu Alba Iulia, că nu se aude de oraș decît o dată pe an, și atunci normal că ai sentimentul că tot ce ai făcut eu se duce pe apa sîmbetei.
Alex: Da mai, dar vezi tu, dacă ai fi plecat după alegeri… Acum, însă, e un șut dat PSD-ului, chiar și dacă numai la nivel de imagine. Și nu-mi dau seama dacă e o mică răzbunare a ta, sau e cum zici tu, o chestie venită din nemulțumire, din acel fin sentiment al neputinței ce te încerca la PSD și vreai un nou început.
Ovidiu: Exact asta e.
Alex: Ai vrut, așa, să le tragi un șut la plecare?
Ovidiu: Nu. Dar din păcate aici suferă nu PSD-ul de la București, care m-a făcut pe mine să plec, ci organizația asta de aici, cu Dîrziu, căruia eu n-am nimic să-i reproșez. Omul a fost foarte corect. El m-a susținut tot timpul, mi-a vorbit, m-a ajutat.
Alex: Da, dar în meciul Clepan – Potor a ținut cu Potor. Sau, ca să fim politically correct, ținea cu cel mai bine clasat în sondaje.
Ovidiu: Bine, ca să știi, cel mai bine clasat în sondaje am fost eu. Așa că stai liniștit. Mai bine decît Potor. Ca potențial de creștere. Raportul notorietate – încredere a fost mult mai bun decît al lui.
Alex: Păi ce potențial mai ai acum la ALDE? Potențialul era să mergi singur, eventual.
Ovidiu: Lumea oricum mă privește de multe ori ca singur. Vezi, tu faci așa, zici că mergi cu Feneșer de mînă, dar lumea, alții, zic că bine că nu mai e acolo, la PSD. Astea sînt mesajele care mi-au venit. Și mi-au venit multe mesaje. În privat, că lumea încă trăiește cu teama de a-și asuma ceva în public. Și am primit mesaje de la oameni pe care nu i-am întîlnit în viața mea. Lumea, din ce văd eu, așteaptă o schimbare în politica locală.
Alex: Schimbarea asta e, cum să zic, s-au schimbat mereu oameni care n-au fost în stare să schimbe nimic. Problema nu e X, Y sau Z. Nu asta e schimbarea, să-l pui pe X în locul lui Y.
Ovidiu: Chiar dacă, la nivel de încredere, în top se află tot Hava și Dumitrel, există și o dorință de schimbare, să știi.
Alex: Bine, baftă.
Ovidiu: Să fie. Acum vedem ce are să iasă. Oricum, 10%, cum ți-am zis, cel puțin 10%, îmi asum. Și sînt convins că o să iau cel puțin atît.