Autoritatea de Management al Programului Regional Centru (AM PR Centru) a finalizat evaluarea intermediara a investitiilor realizate prin doua prioritati strategice: Prioritatea 6 – „O regiune educata” si Prioritatea 7 – „O regiune cu turism sustenabil”. Evaluarea analizeaza modul in care fondurile europene alocate pentru educatie, patrimoniu cultural si turism sustenabil ajung la comunitatile din cele sase judete ale Regiunii Centru si ce efecte produc in viata oamenilor. Impreuna, cele doua prioritati reprezinta o componenta esentiala a angajamentului regional fata de Pilonul European al Drepturilor Sociale – un cadru european care garanteaza dreptul la educatie de calitate, la incluziune sociala si la dezvoltare durabila.
Expertii evaluatori independenti au folosit un mixt de metode prin care au raspuns la noua intrebari concrete, grupate in jurul a trei criterii: relevanta investitiilor fata de nevoile reale, eficacitatea lor in atingerea obiectivelor si eficienta economica a cheltuielilor
In ceea ce priveste finantarile in domeniul educatiei, studiul arata ca interventiile sunt percepute pozitiv de cei care traiesc in comunitatile vizate, iar 95% dintre beneficiarii de finantare au declarat ca ar investi in acelasi proiect si daca ar dispune de resurse proprii. Acolo unde lucrarile sunt avansate sau finalizate, cadrele didactice si comunitatile semnaleaza imbunatatiri vizibile ale conditiilor de invatare, iar dotarile digitale au produs schimbari reale in modul de predare – acolo unde au fost insotite de formare adecvata a profesorilor. O concluzie clara insa este ca infrastructura moderna singura nu garanteaza participarea copiilor vulnerabili la educatie.
Din perspectiva economica, investitiile se dovedesc justificate: pentru fiecare leu investit, beneficiile sociale si economice estimate variaza intre 1,13 lei in educatia timpurie si peste 6 lei in invatamantul tehnic.
Studiul cuprinde si o serie de exemple de bune practici, cum ar fi si cazul Scolii Gimnaziale Cugir, care a reusit sa continue procesul educational in timp ce scoala se afla santier, prin relocarea organizata a elevilor la un liceu din oras si printr-o colaborare stransa intre primarie, scoala si constructori, lucrarile s-au desfasurat fara intreruperea cursurilor.
In cazul interventiilor din domeniul culturii si patrimoniului cultural, studiul arata ca Prioritatea 7 raspunde unui potential turistic si cultural real si ca toti beneficiarii ar reinvesti resursele in acelasi tip de proiect.
Efectele sunt durabile si resimtite ca un bun al localitatii si nu doar ca o lucrare externa acolo unde investitia combina restaurarea cu valorificarea turistica activa si implicarea comunitatii. Analiza cost-beneficiu confirma de asemenea o justificare economica solida, chiar si unde o parte a beneficiilor este mai greu de cuantificat: valoarea culturala, identitatea comunitara, atractivitatea turistica.
Principala bariera semnalata de toti actorii consultati este durata si impredictibilitatea procedurilor de avizare a interventiilor pe monumente istorice – o problema structurala care necesita o solutie institutionala.
Printre exemplele de buna practica scoase in evidenta se numara proiectul „Casa Noastra Viscri”, implementat de Fundatia Mihai Eminescu Trust: in jurul gospodariei sasesti s-a construit un ecosistem comunitar activ, cu ateliere de olarit, paslit si gastronomie traditionala, expozitii care celebreaza cele trei etnii ale satului si cursuri pentru ghizi de cicloturism. Parteneriatele cu asociatii rome locale si cu o organizatie din Córdoba (Spania) completeaza un model in care patrimoniul devine instrument de incluziune economica si coeziune sociala.
Un alt exemplu concludent se regaseste in localitatea Richis, unde pe toata durata santierului de restaurare a Bisericii Evanghelice Fortificate, s-a amenajat un culoar de vizitare interior, astfel incat evenimentele culturale si vizitele turistice sa continue neintrerupt. Localitatea a ramas pe harta turistica activa chiar si in mijlocul lucrarilor, iar cursurile de ghizi pentru elevii din sat si atelierele mestesugaresti au construit o comunitate care simte ca obiectivul restaurat ii apartine.
