Într-un moment de “sclipire” o mână de minți “luminate” au mai găsit o cale să se caute de bani prin buzunarul românului muncitor: supraimpozitarea contractelor part-time.
Citește și: Nu poate românul să bea cât poate statul să taxeze, chiar dacă suntem campioni la halbere și sticlism
Pe scurt: muncești două ore și plătești taxe cât pentru opt, la nivelul salariului minim pe economie de 2550 lei. Și dacă n-ar fi fost de plâns aș fi râs copios, chiar și în hohote, dar e de noaptea minții!
În fapt, autoritățile și-au asumat ca țintă în gloriosul PNRR diminuarea fenomenelor de muncă subdeclarată și muncă nedeclarată, cunoscute în piața muncii mai curând după denumirile de muncă la gri și muncă la negru. E drept, aceste fenomene există și se manifestă în piața muncii, dar nu putem trage pielea de pe toți fiindcă unii le practică.
“Soluția” promovată de PSD este una puerilă și poate fi considerată chiar și un atac la economia națională. În fapt, soluția ar fi fost ca și actuala guvernare să trezească din somn anumite instituții abilitate și datoare să verifice contractele part-time, corectitudinea modului în care munca este declarată. Dar cu cine? Când sunt toți numai veri, pile și șogori.
Este lesne de înțeles că această “soluție” are să creeze tocmai efectul invers decât cel scontat fiindcă nu toți românii câștigă pe oră cât câștigă, spre exemplu, un senator PSD de Alba ce-a dat în bâlbâială pe la TV cum că este pentru binele nostru și în acest mod românii vor avea o pensie decentă, de parcă ar exista deja așa ceva în România.
Nu puțini vor fi cei ce vor fi nevoiți să renunțe la contracte cu totul, ori vor fi tentați să nu mai declare deloc, șomajul, fenomenele de muncă subdeclarată și muncă nedeclarată vor lua amploare.
Haide, băi băieți, c-ați rezolvat-o și pe asta! Și nu cred că v-a luat mai mult de două ore să o gândiți.
