Proiectul de lege care introduce vârsta de 16 ani ca vârstă minimă pentru consimţământ valid în cazul relaţiilor sexuale cu minori şi care ar oferi protecţie acestora în faţa agresorilor sexuali, aşteaptă să intre pe ordinea de zi şi să fie supus votului în Plenul Camerei Deputaţilor.
La începutul lunii martie, lună în care sunt celebrate drepturile femeilor şi fetelor, solicităm parlamentarilor să acţioneze pentru a creşte protecţia minorelor şi minorilor în faţa agresorilor sexuali:
– Urgentarea introducerii pe ordinea de zi a Proiectului de Lege pentru modificarea Codului Penal şi Codului de Procedură Penală (Pl-x nr. 457/2022)
– Susţinerea proiectului la vot în plen, pentru a fi adoptat cu largă majoritate.
Amintim că Raportul Inspecţiei Judiciare, publicat în iulie 2021, arată numeroase exemple de încadrare a faptelor de viol asupra minorelor de 10-12 ani ca acte sexuale consimţite cu bărbaţi adulţi, justificând această încadrare prin faptul că minorele au consimţit la actele sexuale prin felul în care erau îmbrăcate, dezvoltarea fizică şi comportamentul lor, şi prin presupunerea că, dacă nu au spus nimănui ceea ce au trăit, fapta nu a existat sau justificând aceste fapte ca fiind asociate cultural cu minoritatea romă.
Numărul plângerilor privind infracţiunile contra libertăţii şi integrităţii sexuale este în creştere în anul 2022:
– 1.997 de infracţiuni de viol (din care 869 asupra unui minor) şi 1.189 de agresiuni sexuale (694 asupra unui minor) au fost înregistrate la poliţie
– 3.097 de infracţiuni de acte sexuale cu un minor (din care 1.867 victime minore cu vârste între 13 şi 15 ani şi 157 de victime cu vârste sub 13 ani) au fost înregistrate la poliţie
– din 1.773 de cauze privind infracţiunea de viol soluţionate de parchete, 75% au fost soluţionate prin clasare
– din 2.125 de cauze privind infracţiunea de act sexual cu un minor soluţionate de parchete, 1.240 au fost soluţionate prin clasare şi 222 prin renunţare la urmărirea penală
– 92% dintre victimele inculpaţilor trimişi în judecată în 2022 pentru viol, agresiune sexuală sau act sexual cu un minor sunt femei şi fete (215 femei şi 1.011 fete)
– Peste 8.700 de cauze privind infracţiunile de viol, agresiune sexuală sau act sexual cu un minor erau nesoluţionate la finalul anului 2022.
Abuzurile sexuale asupra minorilor sunt de cele mai multe ori ascunse, greu de dovedit din cauza relaţiei inegale de putere dintre agresorii adulţi şi victimele minore. Probatoriul în cazurile penale este pe umerii victimelor minore ale violenţei sexuale, nu ai agresorilor, fiind mult mai greu pentru victimele minore să asigure probatoriul care să dovedească constrângere, punere în imposibilitate de a-şi exprima voinţa sau faptul că agresorul a profitat de această stare în care s-a aflat minorul, aşa cum este precizat în Codul Penal în cazul infracţiunilor de viol. Introducerea limitei de vârstă de 16 ani diminuează presiunea pusă pe victimele
minore de a demonstra o infracţiune care are de cele mai multe ori un caracter ascuns.
Există o cultură bine înrădăcinată a sexualizării fetelor de la cele mai fragede vârste care justifică violenţa sexuală asupra acestora. Mai mult, 55% dintre români consideră că violul este justificat în anumite situaţii – dacă victima era îmbrăcată sumar, dacă a acceptat să îl însoţească pe agresor acasă sau dacă a consumat băuturi alcoolice sau stupefiante (Eurobarometru 449, 2016).
Pentru incapacitatea statului român de a oferi o protecţie efectivă minorelor, România a fost condamnată de CEDO în cauza M.G.C. împotriva României prin Hotărârea din 15 martie 2016.
Scrisoarea este semnată de 73 de organizaţii şi susţinută de Reţeaua pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor, Coaliţia pentru Egalitate de Gen şi Platforma Protect.
Semnatari ai scrisorii deschise:
1. Centrul FILIA
2. Fundaţia Centrul Parteneriat pentru Egalitate-CPE
3. Asociaţia Transcena
4. Asociaţia ANAIS
5. Asociaţia GRADO
6. Casa Ioana
7. Asociaţia Inovatrium
8. Asociaţia Femeilor împotriva Violenţei – Artemis
9. Institutul Est European de Sănătate a Reproducerii
10. Asociaţia Pas Alternativ
11. Asociaţia VIS
12. Societatea Doamnelor Bucovinene
13. Asociaţia SPICC
14. Asociaţia Quantic
15. Asociaţia Femeilor Universitare
16. Asociaţia Psihosfera
17. Asociaţia Business Professional Women
18. Asociaţia SEVA
19. Asociaţia Szentkereszty Stephanie Egyesule
20. Asociaţia Moaşelor Independente
21. Asociaţia Iele-Sânziene
22. Asociaţia pentru Libertate si Egalitate de Gen – A.L.E.G.
23. Asociaţia E-Romnja
24. Asociaţia ACTEDO
25. Asociaţia Plural
26. Asociaţia CeSiP
27. Asociaţia Ema
28. Asociaţia SECS
29. Societatea de Analize Feministe AnA
30. Asociaţia Sexul vs Barza
31. Abolishion
32. ADPARE
33. AIDROM
34. Asociaţia Generaţia Tânără (Unga-Liv)
35. Asociaţia Alternative Sociale
36. Asociaţia Centrul Creştin Betania
37. Asociaţia FREE
38. Asociaţia Institutul pentru Parteneriat Social Bucovina
39. Asociaţia IZA
40. Centrul pentru Studiul Democraţiei
41. Dorcas Aid Romani
42. eLiberare
43. Fundaţia Micu Bogdan
44. Fundaţia Missio Link International
45. Fundaţia People to People
46. Fundaţia Uşa Deschisă
47. Justice and Care Romania
48. liberatED
49. LOGS
50. Funky Citizens
51. Asociaţia ACCEPT
52. Asociaţia Rise OUT
53. Fundaţia Centrul de Mediere şi Securitate Comunitară
54. Asociaţia Romanian Women’s Lobby
55. Centrul pentru Inovare Publică
56. Fundaţia Română pentru Copii, Comunitate şi Familie
57. Asociaţia A.R.T. Fusion
58. Asociaţia CIVICA
59. Asociaţia Esperando
60. ActiveWatch
61. CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică
62. Asociaţia Respiro
63. Miliţia Spirituală
64. Asociaţia Pe Stop
65. Centrul Român de Politici Europene
66. Asociaţia Parcul Natural Văcăreşti
67. Fundaţia Greenpeace CEE România
68. Asociaţia Reality Check
69. Consiliul Naţional al Elevilor
70. Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile
71. Asociaţia Declic
72. Atlatszo Erdely/Transilvania Transparenta
73. Asociaţia PATRIR
