Săptămîna trecută vă ziceam, aici, despre cum a ajuns asociația RYMA, un ONG controlat de Cristina Cândea, să primească peste 6.000 mp de teren, plus 402 mp de clădire în Cetatea Vauban, într-o asociere în participațiune cu Primăria Alba Iulia, pentru care asociația plătește fabuloasa sumă de 100 de euro lunar.
I-am trimis, atunci, doamnei Cândea un set de întrebări, despre cît s-a investit acolo, cu cine, cum, despre anumite acte din dosarul aflat la primărie și alte probleme, la care speram să primesc un răspuns. Dat fiind că doamna Cândea a fost plecată din țară, a durat o săptămînă. Dar, pînă la urmă, am primit și răspunsurile. Sau, mă rog, un fel de răspuns:
Cristina Cândea: Salut. Nu cred ca vreau nici sa te vad, daramite sa iti raspund la intrebari, DEZINFORMAREA este prezenta in tot ce ma intrebi tu, chiar se vede ca nici nu ai fost in Alba Iulia cand toate astea s-au intamplat pentru ca altfel ai stii macar cronologia corecta a evenimentelor si nu ai pune intrebarile astea habitatsciene. Stii, lucrurile nu sunt ceea ce par a fi, dar pana nu te apropii destul nu ai cum sa iti dai seama. Te rog sa te descurci singur cu „investigatia” mai departe asa cum ai facut-o si pana acum. Daca intr-adevar vroiai sa afli ceva de la mine asa cum pretinzi acum, ai avut zeci de ocazii sa ma intrebi fata in fata, sa discutam, mai ales ca ne si cunoastem si am fost vecini atata timp, iar cand erai pe la Catavencu te si urmaream ce scrii – dar nu, tu ai ales sa asculti gura targului si sa transformi totul in „cazul RYMA”. Sunt suparata nu pentru continutul articolului ci pentru felul in care ai actionat si te indarjesti pe acest subiect si pentru ca (repet) ai avut ocazia sa vorbim despre asta dar nu ai facut-o. Nu am altceva sa iti mai spun decat ca te-am judecat gresit. Succes mai departe!
Bun răspuns, nu? Ei bine, în continuarea textului de săptămîna trecută, în care am prezentat cronoligoia contractelor și sumele de bani pe care le implică, haideți să facem puțină istorie. Așa, ca să înțelegem și cum a ajuns acest ONG la spațiul respectiv. Și, mai ales, de ce.
La momentul semnării contractului și primirii spațiului în cauză, Cristina Cândea nu era singură în acel ONG. RYMA era un fel de proiect comun al Cristinei Cândea și al Laurei Cimpoeș.
Laura Cimpoeș, pentru cei care nu știți, este soția unui domn Mârza, fiul artistului Mârza, cel cu acea asociație, uniune a artiștilor plastici sau ce naiba e chestia aia care face același lucru ca și UAP, dar e un altfel de Uniune. Dar, și mai important, Laura este fiica lui Pavel Cimpoeș, la momentul acela – al acordării spațiului – consilier local din partea PDL. Deși în prezent nu mai sînt best of friends, Pavel Cimpoeș și Mircea Hava, primarul, erau super prieteni la momentul acela. În plus, Laura a fost, o vreme, chiar consiliera lui Mircea Hava. În prezent, Laura împreună cu soțul au alt spațiu, tot în Cetate, numit Habitat, luat tot în asociere în participațiune, dar de data asta pe firmă. Despre ăsta o să vorbim însă în alt text.
Mai apoi, Cristina Cândea e și ea fiica propriei mame, Lidia Cândea, doamnă economist și patron al SC Evaluar SRL. Despre firma asta ați auzit, cel mai probabil, în cazul Cuprumin, firma doamei Cândea Lidia fiind cea care a realizat acea super evaluare, cu mare cîntec, a companiei, înainte de scoaterea ei la licitație. Dar și alte evaluări ale unor companii privatizate în județul Alba, de-a lungul timpului, despre care o să vorbim, poate, cu altă ocazie.
Doamna Cândea Lidia este prietenă veche cu mulți oameni din adiminstrația locală, în special cu domnul Ioan Inurean, arhitect (later edit) inginer și șeful serviciului ce se ocupă cu spațiile publice. Adică, exact omul care se ocupă de aceste spații date în concesiune de către primărie.
Ba mai mult, Cristina Cândea, cînd nu se ocupă ea culturalizarea orașului prin RYMA, este angajată a domului Inurean, la firma acestuia de arhitectură. Conform declarației de interese depusă pe site-ul primăiei, Ioan Inurean este asociat în SC Certa SRL și SC Certa Design SRL.
Și, ca să înțelegeți și mai bine cum funcționează lucrurile în administrația acestui minunat oraș, hai să vă zic și o întîmplare așa, oarecum adiecentă acestui caz. În urmă cu mai multe luni am început să trimit niște solicitări, să cer date și documente de pe la instituțiile publice. Culmea, înainte ca eu să primesc vreun răspuns de la Primărie, în cazul acestor asocieri în participațiune, mai că am fost tras de guler – virtual, pe facebook – de doamna Cristina Cândea, care era supărată pe mine că “îi investighez”. Adică, eu trimit niște solicitări, oficiale și legale, nu primesc răspuns la ele, dar doamna Cristina este pusă în temă de către angajații primăriei și, ca un om de cultură care este, mai că mă ia la șuturi pe net că, Doamne păzește și apără, îi investighez eu pe ei, că eu nu știu cît de greu le e și cum vrea lumea să le ia spațiul. Trebuie să recunosc, atunci m-am amuzat. Bine, chiar și acum zîmbesc.
Ei bine, acum să revenim și la cîteva documente din dosarul RYMA. Ultimul act adițional, semnat la începutul acestui an, modifică contractul dintre RYMA și Primărie, în sensul în care îl integrează în PUD-ul votat de CL în 2012. Or, ce se vezi, Studiul ce a stat la baza acelui PUD – mă rog, un studiu din întrgul dosar RYMA – este realizat taman de către SC Evaluar SRL. Adică, de firma deținută de mama oengistei Cristina.
Mai apoi, pentru că – fiind vorba de un spațiu primit în concesiune – oamenii ăștia de la asociația RYMA trebuiau să plătească impozit pe clădiri și terenuri. Astfel, în anul 2011 se face un studiu de evaluare. Perfect normal și fără vreo urmă de conflict de interese, evaluarea este făcută taman de SC Evaluar SRL, aceeași firmă a mamei oengistei Cristina.
Cităm din raportul de evaluare: “afirmațiile susținute în acest raport sînt reale și corecte”; “evaluatorul nu are niciun interes direct sau indirect față de beneficiar și își asumă întreaga responsabilitate a lucrării în sensul respectării standardelor de evaluare”.
Băi, pe bune? Chestia asta măcăne mai tare ca un discurs al lui Vadim Tudor. Cum, mă, să vii tu, firma mamei, să evaluezi spațiile deținute de ONG-ul fiicei, și să spui că nu ai niciun interes direct sau indirect?
Nu mai instistăm pe alte detalii din raport și trecem direct la ceea ce interesează: prețul. În urma acestei serioase și imparțiale evaluări, spațiile deținute, în concesiune, de asociația RYMA au fost stabilite a avea o valoare de 140.052 RON, adică 35.636 EURO. O deosebită sumă. Ditai spațiul ăla a fost evaluat la cam cît costă o garsonieră în centru. Suuuper.
Or, dacă pînă și firma mamei Cristinei zice că tot ce e acolo valorează 35.000 de euroi, cum mai poți să vii să zici că vai, acolo s-a investit enorm și oamenii au făcut și renovat și restaurat? Adică, nu zice nimeni că nu s-a investit acolo, că locul ăla nu arată, acum, mai bine decît arăta înainte să fie preluat de RYMA, dar nu despre asta e vorba. Că nu e un concurs de frumusețe. Adică, nu poți să vii să te plîngi că ai făcut și ai investit și ai dres, după care, cînd trebuie să stabilești valoarea imobilului, în vederea plății impozitului, să ai o evaluare a întregului spațiu la 35.600 de euroi. Evaluare făcută de firma lu’ mămica. Că, vorba aia, mă-că-ne.
Și, ca să înțelegeți și cît de transparente sînt afacerile astea cu statul, în raport este trecută o clauză de nepublicare. Gen, e secret băi. Ca și cînd ar putea ei, printr-o clauză trecută într-o evaluare cu cîntec, să bată la cur o lege organică ce stabilește care sînt informațiile de interes public și care nu. Hail sictir băi.
Mai multe povești din seria orașului amanetat puteți găsi aici: cazul benzinăriilor OMV, cazul Winner’s Club Țălnar, cazul Restaurantului Medieval, cazul Unirea, cazul RYMA (I)
{fcomment}
