Deși cei mai mulți trăiesc, probabil, cu impresia că Spațiile RYMA – localul din șanțurile Cetății – e un business, e bine de știut că afacerea e un ONG. În acte și în mod oficial. RYMA vine de la Revolutionary Youth Movement for Art, asociație non-guvernamentală controlată de Cristina Cândea. Acest ONG a primit, din partea Primăriei Alba Iulia, cu titlu de folosință, un teren în suprafață de 6.620 mp. Din această suprafață, peste 400 mp o reprezintă clădiri. Totul face parte din minunatul procedeu folosit de Primărie pentru a da spațiile din oraș, pe mai nimic, respectiv asocierea în participațiune. Cum însă e vorba de un ONG, care sanchi nu e interesat de profit, contractul nu prevede participarea primăriei la profit, ci doar încasarea unei plăți, oarecum simbolice, pentru folosința spațiilor, respectiv 100 de euroi lunar.
Deci, să recapitulăm: RYMA, Cristina Cândea, 6.620 mp teren, 400 mp de clădire, 100 de euro pe lună. Sună bine, nu?
Să o luăm de la început: în data de 7 aprilie 2006 este semnat contractul de asociere în participațiune între Consiliul Local al Municipiului Alba Iulia, reprezentat de Mircea Hava, și Asociația Nonguvernamentală RYMA (Revolutionary Youth Movement for Arts), reprezentată de Cândea Lidia Cristina.
La baza acestei asocieri a stat Hotărîrea de Consiliu Local nr. 105 din 27 martie 2006. La baza HCL a stat o solicitare și un studiu de oportunitate, întocmit de vă zicem noi cine mai tîrziu.
Scopul acestei asocieri, așa cum este el statuat în contractul de asociere, era acela de “creare a unui nucleu cultural” în interiorul Cetății. În același scop al contractului se vorbește despre :”amenajări care urmăresc igienizarea spațiilor interioare și exterioare, restaurarea acestor spații și desfășurarea de manifestări culturale sub formă de ateliere de creație, spectacole, expoziții, concursuri, etc., conform PUD-ului aprobat prin HCL nr. 377 din 2005”.
Sigur, prezența acestui “etc.” în obiectului unui contract e cel puțin interesantă, ca să nu zicem băgată cu japca, extinzînd plaja activităților din obiectul contractului spre o multitudine de alte activități. Cum ar fi băutul de bere, shot-uri sau fumatul, de exemplu, incluse la “alimentație publică”. Dar, să nu judecăm.
De asemenea, în contractul inițial, se face referire – în cazul aportului Consiliului Local – doar la cei 402 mp de clădire și “terenurile aferente spațiilor interioare, menționate la articolul 1”. Fără să fie determinată în clar suprafața. Iar la articolul 1 se vorbește doar de poziționare, nu și de o suprafață exactă, măsurată sau măsurabilă.
Prin contractul în cauză, RYMA se obliga să realizeze toate investițiile asumate, respectiv amenajare, igienizare și renovare, pînă la data de 31 decembrie 2008.
Surpriză însă, în data de 10 decembrie 2008, apare un act adițional prin care termenul de realizare a investițiilor este prelungit cu 18 luni. Un an și jumătate. Ba mai mult, anul acesta apare încă un act adițional, în 23 aprilie 2013, prin care “nucleul cultural” este declarat în conformitate cu PUD-ul aprobat în 2012. Prin același act se mai zice și că, în cazul în care RYMA organizează niște chestii mai de amploare, Primăria se obligă să pună la dispoziția asociației și alte spații.
În decursul anilor apare însă și un schimb de terenuri, în sensul în care primăria ia o bucată din terenul dat celor de la RYMA, pe care amenajează o parcare, dar în schimb dă o altă bucată de teren asociației. Acest schimb este cel puțin curios, în sensul în care cele două entități, Primăria și RYMA, se comportă precum doi proprietari de terenuri, cu toate că Primăria e singurul proprietar. Iar parcarea în cauză este una de utilitate publică. Dar, să zicem că trebuiau și cei de la RYMA să fie compensați pentru terenul luat, care nu era al lor.
Acum, să ne înțelegem: O fi el ONG în acte, dar acolo e un business. Adică, o afacere în toată regula, în condițiile în care se organizează concerte destul de des – cu taxă de intrare – e un bar care funcționează în permanență, plus terasa, iar activitățile culturale sînt, dacă nu inexistente, cel puțin așa, pe post de chestiuni secundare. Asta dacă nu introducem la “cultură” degustările de tequila sau concertele rock-underground-punk, în care niște vopsiți pe păr grohăie la microfoane.
Iar ca dovadă a faptului că acest “nucleu cultural” e un business iar ONG-ul e unul interesat de lovele stau declarațiile doamnei Cristina Cândea (Anghel, după căsătorie): “Pentru toți cei care se tagg-uiesc prin poze la Art Cafe, Taverna și alte locații, bînd bere, îmbrăcîndu-se și purtîndu-se ca niște rockeri: FUCK OFF!!! Probabil acum sînteți în aceeași poziție, vorbind despre aceleași nimicuri zilnice și sorbind aceeași halbă ieftină, plîngîndu-vă că nu se întîmplă nimic în Alba Iulia, în timp ce la RYMA sînt 3 trupe rock pe scenă, una mai bună ca cealaltă. Dacă nici la ocazii nu gustați rockul live și vă zgîrciți la banii de bilet, chiar nu merită să mai aducem trupe rock niciodată în Alba Iulia. “Mulțumim” pentru suport. Și încă o dată: FUCK OFF!!!”.
Acum, trecînd peste acest miroboloant moment de aprecieri ale doamnei Cândea la adresa albaiulienilor, pentru care s-a dat ea peste cap să creeze acest “nucleu” cultural, mai sînt cîteva lucruri de zis despre toată această combinație dintre Primărie și ONG-ul în cauză. Dar, despre toate astea, vă zicem mai tîrziu, că prea ne-am emoționat recitind mesajul doamnei Cristina.
Pentru moment, țineți minte doar: 6620 mp, 400 mp de clădire, 100 de euro. E de ajuns.
– va urma –
Mai multe despre campania Alba Iulia – oras amanetat gasiti aici: cazul Benzinariilor OMV, cazul Winner’s Club, cazul Restaurantul Medieval.
{gallery}investigatii/buget/galerii/ryma{/gallery}
{fcomment}
