În fiecare an, ziua de 20 iulie este zi de sărbătoare pentru românii ortodocși și greco-catolici, dar și pentru credincioșii romano-catolici și protestanți: este sărbătorit Sfântul Ilie.

Sfântul Ilie este considerat cel care provoacă ploi torențiale însoțite de tunete, fulgere și grindină.

Conform tradiției populare, Ilie ar fi fost un mare păcătos, el ucigându-și părinții la sfatul Diavolului, însă a fost iertat de Dumnezeu.

Sfântul Ilie în tradiția creștină

Acest mare sfânt a fost fiul preotului Sovac din Tesvi și a trăit cu cel puțin 800 de ani înainte de Hristos. Potrivit tradiției creștine și informațiilor din Vechiul Testament, Sfântul Ilie a fost ales de Dumnezeu să îl certe pe regele Ahab și urmăritorii lui pentru adorarea lui Baal.

De asemenea, tradiția creștină spune că acest Ilie a fost în centrul multor minuni, printre care ridicarea la cer într-un car de foc, înlăturarea cultul zeului Baal și prezența sa când Mântuitorul s-a arătat la Față pe muntele Tabor.

Deoarece în calendarul Bisericii astăzi este cruce roșie, ne este interzis să spălăm, să călcăm sau să facem alte trebuie casnice. Totodată, creștin ortodocșii trebuie să meargă astăzi la biserică pentru a se ruga.

Sfântul Ilie este considerat protopărintele monahismului creștin, fiind reprezentat din punct de vedere iconografic, de cele mai multe ori, în gura peșterii sale sau în carul de foc.

Tradiții, obiceiuri de Sfântul Ilie

În Ajunul Sfântului Ilie, fetele tinere trebuie să tăvălească în cânepă. Noaptea, ele vor visa cum le va fi soarta. Dacă vor visa cânepă verde, se vor căsători cu un bărbat tânar, iar dacă vor visa cânepă uscată, se vor căsători cu un bărbat în vârstă.

În noaptea de Sfântul Ilie, oamenii trebuie să se roage, iar Cerurile se deschid. În acest fel, dorințele oamenilor se vor îndeplini.

Tradițiile populare spun că dimineața oamenii trebuiau să se culeagă plante de leac – în special busuiocul – care trebuiau duse la biserică și apoi li se dădea foc, iar cenușa putea fi folosită în scopuri terapeutice. Aceste plante de leac trebuie ținute și în casă pentru spor.

În popor, se spune că nu este bine să mănânci mere până la Sfântul Ilie. Abia în ziua sărbătorii Sfântului Ilie merele trebuie duse la biserică pentru a fi sfințite. În acest fel, merele devin mere de aur pe lumea cealalată.

În această zi se dau de pomană pentru cei adormiți mere abia culese din pom.

Și tot legat de mere se mai spune că acestea nu trebuie tăiate cu cuțitul în această zi. Altfel, va urma o săptămână plină de furtuni cu grindină.

De asemenea, dacă plouă de Sfântul Ilie alunele vor seca, iar fructele din pomi vor face viermi.

În această zi se scoate mierea din stupi, dar cu mare grijă, pentru că, se spunea din bătrâni, că mierea furată în zile de sărbătoare mare e puternică pentru vrăji și farmece.

În unele zone din țară, dacă începe furtuna, oamenii înfig un pământ un toiag cu mânel de metal.

Sărbătoarea Târgului de Fete de pe Muntele Găina este organizată în cea mai apropiată duminică de Sfântul Ilie.

Ilie, Ilea, Ilașcu, Eliade, Elias, Liana…

De Sfântul Ilie, peste 142.000 de români îşi sărbătoresc onomastica. Așadar, La Mulți Ani, dacă vă cheamă Ilie sau Ile, Ilea, Ilieș, Iliescu, Ilașcu, Iloaie, Ilioaie, Iliuț, Iliuță, Iliana, Eliana, Ilinca, Ilia, Lică, Eliade, Iliev, Eliah, Lia, Elias, Iliuș, Iliev și Liana.

Semnificaţia numelui Ilie: Elijahu, în traducere: „Al cărui Dumnezeu este Jahve”, în greacă și latină: Elias, în arabă: Ilias. Numele de Ilie în limba română provine de la numele ebraic Eliyahu (Eliiah), ceea ce înseamnă „Domnul este Dumnezeul meu”.

0 0 Voturi
Article Rating
Aboneaza-te
Notificare
guest
0 Comments
Raspunsuri in text
Vezi toate comentariile