Polițiștii au revenit în Piața Victoriei (Guvernul României)! „Poate, acum, premierul va citi lista revendicărilor, pe care i-am trimis-o, oficial, în 12 ianuarie”, spun reprezentanții SNPPC.

În cadrul protestului de marți, 16 februarie 2021, polițiștii au solicitat:

Vrem un trai decent, nu privilegii!!
Vrem respectarea legilor, nu ordonanțe de amputare a acestora!
Vrem respect pentru toți angajații din România, fie că sunt bugetari, fie că lucrează în mediul privat!
SNPPC nu cedează! Mergem înainte!

Revendicările polițiștilor au fost redactate într-o scrisoare trimisă premierului Florin Cîțu și ministrului de Interne, Lucian Bode:

„Vă informăm asupra faptului că, în calitate de Federație membră a Confederației Sindicale Naționale CARTEL ALFA și de organizație reprezentativă la nivelul sectorului de activitate „Ordine publică”, gestionat de Ministerul Afacerilor Interne, ne-am raliat acțiunilor de protest declanșate la nivelul Confederației, începând cu data de 14.01.2021, și vom organiza, în comun, o serie de manifestări sindicale, în conformitate cu legislația în vigoare, pentru a revendica respectarea drepturilor profesionale și economico-sociale ale membrilor noștri de sindicat.

În temeiul legislației privind dialogul social, vă aducem la cunoștință principalele noastre revendicări:

– abrogarea art. I din OUG 226/2020, prin care se anulează aplicarea etapizată a Legii-cadru 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (art. 38), de la 1 ianuarie 2021, respectiv acordarea a 1/2 din diferența salarială rezultată dintre cuantumul actual și cel prevăzut în lege, pentru 2022;

– abrogarea art. VIII (7) din OUG 226 / 2020 care anulează indexarea pensiilor militare de stat, cu rata inflației, în cursul acestui an, prin derogare de la Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare;

– majorarea, la plafonul permis de lege, de 25%, a sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, acordat în prezent polițiștilor judiciariști, specialiștilor din structurile de investigații criminale, de combatere a criminalității organizate, de acțiuni și intervenții speciale, din centrele de arest-transfer, criminaliștilor etc.), conform Legii 153/2017;

– majorarea normei lunare de hrană acordate personalului MAI, dat fiind faptul că actuala valoare nu a fost actualizată cu indicii prețurilor de consum ai produselor alimentare, așa cum aceștia sunt stabiliți de Institutul Național de Statistică;

– încadrarea în condiții de muncă mai avantajoase a personalului contractual din cadrul MAI, care este tratat neunitar și discriminatoriu din acest punct de vedere, conform actualelor reglementări;

– acordarea unui supliment salarial pentru risc medical și angajaților din Ministerul Afacerilor Interne, aflați, încă din data de 16 martie 2020, în prima linie a combaterii și prevenirii efectelor pandemiei medicale, deoarece își expun zilnic sănătatea acestui pericol, prin prisma misiunilor efectuate și a contactului permanent cu diverse categorii de persoane, simptomatice sau asimptomatice.

Mai concret, motivele care stau la baza acestei decizii, luate la nivelul Confederației, sunt:

I.Politica de austeritate în domeniul salarizării:

1.Salariul minim garantat în plată crescut cu doar 41 lei net. În stabilirea acestei modificări arbitrare a salariului minim guvernul a negat propria formulă de calcul, de asemenea ignorând legislația în vigoare;

2.Înghețarea unor drepturi salariale, deși piața muncii din România este la 66% din productivitatea orară medie a UE, iar în ceea ce privește costul brut al orei de muncă este la 35% din media UE;

3.Înghetarea creșterii pensiilor și lipsa justitiei sociale în sistemul de pensii;

II.Blocarea modificarii actualei legi a dialogului social, L62/2011.
Deși proiectul de modificare a Legii 62, elaborat cu consultarea partenerilor sociali în ultimii cinci ani se află în faza de raport final, adoptarea ei trenează și nu este asumată de actuala coaliție de guvernare.
Lipsa posibilitatii efective de negociere a contractelor colective de muncă sectoriale sau la nivel național. Blocarea negocierii la nivel de sector în ultimii 10 ani a condus la aplatizarea grilei salariale și alinierea salariilor la nivelul salariului minim sau puțin peste, un nivel care nu permite lucrătorilor un trai demn din munca lor. În distribuția salariilor din România regăsim 1,6 mil lucrători cu normă întreagă la nivelul salariului minim, însă ceea ce este și mai îngrijorător, jumătate din totalul lucrătorilor au salarii sub 2700 lei brut, valoarea care depăște cu foarte puțin salariul minim). Negocierea colectivă, prin contractele colective de muncă, este singurul instrument care poate conduce la o așezare echitabilă a salariilor în funcție de calificări, experiență și alte criterii, iar acest instrument este inutilizabil din cauza piedicilor legislative din Legea 62/2011.

III.Politica fiscală care dezavantajează lucrătorul (43,5% taxe sociale și impozit, față de de 2,45% angajator (pe bază de obligații internaționale), distribuirea inechitabilă a creșterii economice: 52% către capital și cca 38% către lucrători, cu mult mai jos decât media UE, de 47,8% către lucrători.

IV.Lipsa respectului față de legislația în vigoare a guvernului și partidelor politice parlamentare din coaliție, ex.:

– nerespectarea prevederilor legii cosului minim de trai decent (în declarații și program de guvernare) în stabilirea salariului minim garantat în plată, cât și a prevederilor salariului minim european;

– blocarea în Parlament a OUG 79/2017 (transfer taxe de la angajator către lucrător), drept care numeroși angajatori în continuare nu fac modificarea creșterilor salariilor brute.

Rugăm răspuns și dialog constructiv, în regim de urgență.

p. Președintele Biroului Executiv FSNPPC
Vicepreședinte Marius Ionescu, președinte SNPPC”

0 0 Vot
Article Rating
Aboneaza-te
Notificare
guest
0 Comments
Raspunsuri in text
Vezi toate comentariile