Proiect CJ Alba. Oportunitatile pentru someri, o buna oportunitate pentru firmele bugetofage

E luni, ora 7 dimineața iar în liniștea din Consiliul Județean se aude doar șuieratul filtrului de cafea. Ion Dumitrel stă la birou, apăsat de gînduri și probleme. De trei zile nu a mai dormit de grija șomerilor din Alba. Ce să facă? Cum să facă? Știe și el, de la lecțiile de educație fizică și sport, cînd fugea de la ore și citea pe-ascuns filosofie, că o problemă nu e decît rădăcina unei soluții. Dar care e soluția? O venă îi pulsează pe frunte și un picur de transpirație i se prelinge pe mustață. Nu, nu o să pornesc nici aparatul de aer condiționat! - își zice el. Niciun confort pînă nu găsim o rezolvare la problema șomajului din județ!
Scîrțîitul ușii îi întrerupe concentrarea iar soluția salvatoare, ce-i stătea parcă pe limba gîndului, îi dispare la fel de repede ca aburul ce se ridică din filtrul de cafea.
În încăpere își face apariția Dan Popescu, argatul lui Dumitrel, omul lui de încredere, acest cui pontou fără de care întreg angrenajul din Consiliul Județean s-ar duce de rîpă.

Șefu', mă scuzați că v-am stricat deranjul, dar sînt sigur că am eu o soluție la problema pe care vă frămîntă - îi zice Popescu fără să-l întrebe măcar ce-l macină.
Dumitrel se îndreaptă în scaun, ridică din sprînceană și-l privește lung, ca pe ziua de salariu: Știam, Dane, că ai o soluție! Știam! Haide, zi-mi, cum am putea rezolva problema șomajului? Cum? Spune-mi! Nu pot, oricît aș vrea, să-i angajez pe toți șomerii la Consiliu. N-am reușit să-i angajez nici pe cei de la partid. Și, crede-mă, avem acolo o groază de oameni fără vreo pregătire, fără aptitudini ori calități, care ar vrea un loc de muncă în care să nu facă nimic.

Șefu’ - îi zice Dan - sînteți un om mare. Un om cu viziune. Pentru un om de calibrul și magnitudinea dumneavoastră - și știu că știți asta - o problemă nu e cu adevărat o problemă ci e, de fapt, oportunitatea unei soluții. Iar soluția care v-o zic, și pe care sînt sigur că v-ar fi venit într-o clipită, dacă nu vă deranjam gîndul cu intrarea mea intempestivă, e un proiect cu fonduri europene. Am eu doi băieți, îi pun să facă rapid un proiect și luăm banul. Facem niște mese rotunde, tragem la xerox niște hîrtii, facem să fie bine. Dăm niște contracte la cîteva firme, știm noi care, iar în felul ăsta acționăm preventiv în problema șomajului. Că dacă nu le mai dăm noi bani, ajung ăia să-și dea naibii angajații afară. Ne luăm și noi dreptul, bașca mai angajăm și vreo doi - trei oameni, așa, cu jumătate de normă, ca să chiar luptăm cu șomajul ăsta de care ziceți. Și ieșiți apoi la presă, știu eu niște ziare care abia așteaptă să scrie de bine de dumneavoastră. Și nici nu cer mult.

Bravo, Dane! - zice Dumitrel în timp ce se ridică de pe scaun. Super idee! Mă bucur nespus că ai venit cu ideea asta pe care, sînt sigur, mi-ar fi venit și mie dacă mă mai gîndeam puțin! Crezi, totuși, că am putea să ne plimbăm cu proiectul ăsta și prin județ? Adică, aș vrea așa, să merg pe teren, să văd oameni, să dau mîna cu ei, căci știi și tu vorba aia, “ochii care nu se văd în timpul mandatului se uită în ziua alegerilor”.

Sigur șefu’, facem! - îi răspunde Popescu într-o clipită.

Se apropie de ora 8. Cei doi se așează în fotoliile din piele și se privesc lung și tîmp. Aerul condiționat e deja pornit. Băi, parcă-i prea frig la birou - zice Dumitrel. Hai,  te scot la o cafea? Dau eu, așa, că ți-a ție venit ideea mea. Hai că am muncit destul azi, zic. După care pune mîna pe telefon și sună șoferul.

Dialogul de mai sus este, desigur, FICȚIUNE. E o invenție care ar putea fi însă plauzibilă și chiar reală, dacă luăm în calcul proiectele europene cu care cei de la CJ se joacă ori contractele pe care le atribuie și oamenii pe care-i angajează pentru a le pune în aplicare.

Spre exemplu, Consiliul Județean Alba derulează un proiect intitulat “Oportunități sporite pentru șomeri și persoanele în căutarea unui loc de muncă, din regiunile Centru și Nord-Vest, pentru participarea viitoare pe o piață a muncii moderne, flexibilă și inclusivă”. Sigur, toate proiectele astea cu bani europeni au denumiri încîrligate și pompoase încît, personal, încep să cred că mărimea purcoiului de bani primit pentru spart aiurea e direct proporțională cu complexitatea și tembelismul denumirii proiectului.

Ei bine, în proiectul acesta, pentru a le deschide ochii și a le oferi oportunități șomerilor din județ, Consiliul lui Dumitrel a făcut și niște cumpărături. Au organizat ei o sesiune de cereri de oferă și au cumpărat, după cum urmează:

- videoproiectoare, în valoare de 18.472 lei, de la SC Inforgup SRL, firmă ce-și are sediul lîngă Primăria lui Hava și are un mare apetit pentru contractele publice. Infogrup este deținută de Dan Beldean, afacerist care într-o vreme a investit în media locală și a fost asociat cu mai multe personaje politice, printre care cel mai de seamă e fostul prefect de Alba și candidat la Primăria Alba Iulia, din partea PNL, Cosmin Covaciu.

- servicii tipografie, în valoare de 4.500 lei, de la SC Unirea Press SRL, firmă care, pe lîngă tiparniță, se ocupă și cu editarea cotidianului cel mai citit în Alba Iulia, Aiud, Teiuș, Cunța, Balomir, Sohodol, Fărău sau chiar Lopadea. Desigur, firma este nu doar renumită pentru apetitul extrem de ridicat în ce privește contractele publice, dar chiar și angajații publicației activează, cînd nu o fac pe jurnaliștii, pe post de angajați ai instituțiilor publice.

- piese și accesorii pentru fotocopiatoare, în valoare de 26.320 lei, de la SC Manoprinting System SRL, o firmă din Oradea, și ea obișnuită a contractelor cu instituțiile publice, ce are clienți de la Primăria Oradea și pînă la Agenția Navală Română.

Aceste trei achiziții sînt doar o parte din tot ce va fi fost cumpărat ori cheltuit în acest minunat și cu titlu pompos proiect în care CJ Alba toacă bani europeni. Cum exact vor ajuta aceste cumpărături șomerii? Cum îi vor ajuta ele să se angajeze pe cei în căutarea unui loc de muncă? Rămîne ca timpul să dovedească ori grupul de cercetători britanici să descopere. Cert este că, cel puțin pentru niște oameni, angajați direct în cadrul proiectul ori în cadrul firmelor ce se hrănesc din el, riscul șomajului este ceva mai mic.

{fcomment}

Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

Comentarii   

+1 #1 mihai 23-07-2015 01:11
fictiune e tot siteul tau. caramel, cand o sa faci tu un lucru cat de mic pe lumea asta in afara de a-i batjocori pe unii si pe altii cu frustrarea impotentului, atunci esti de bagat in seama. stiu ce o sa spui: menirea ziaristului nu e sa se masoare la fapte cu subiectii lui, ca doar de aia e ziarist, nu? mai bine ii îmbalegi pe toti fabricand plauzibil. probabil ca esti multumit de articol dar, crede-ma, esti in zona manelei rau de tot.
Citat

Adaugă comentariu

Va rugam nu injurati! Poate veti gasi argumente, totusi!


Codul de securitate
Actualizează

JoomShaper