Nu-mi fac iluzii că voi prinde ziua în care să văd politicianul cu funcție publică lucrând  constant, intens, fără gargară. Bazat pe empatie și datorie, mai mult decât pe panglici și lăudăroșenie. N-o voi ajunge, pentru că deja trăim nesfârșita zi în care nu mai avem voie să vorbim despre ei decât de bine. Orice altceva e răutate, e că „ai tu ceva cu el”. N-am văzut încă politician să suporte oglinda ori care să accepte, ba chiar învețe ceva din critică.

Iar la umbra acestui politician perfect au crescut fel și fel de lăudaci. Din minciunile lui s-a născut acea seminție de creduli, disponibili să-ți dezgroape părinții și să ți-i ia la trei păzește, dacă nu ești de acord cu ei ori combați adevăruri fabricate și fals prezentate. Unde mai pui că, având cheile de la buget, politicianul perfect a condamnat și o bună parte a presei la omagii pe viață, asta dacă presa mai vrea să treacă pe la casierie. Și, în mare parte, presa vrea.

E sfidătoare această goană după coroana realizărilor, ce poate sta doar pe capul lui, politicianul perfect, în timp ce o armată întreagă de profesioniști – în sensul cel mai simplu al cuvântului, sunt anulați, lăsați în spate și aruncați în uitare. Căci, să nu ne mințim, există în fiecare instituție și niște oameni care chiar lucrează. De regulă puțini și fără excepție în rol de țap ispășitor, dacă ceva nu iese bine, dar niciodată cu capul sub coroana realizărilor.

Pe de altă pate, politicianul perfect, acest Ajung Târziu, Fac ce Vreau, Tai și Spânzur, ține aproape mai mulți scribi decât erau la curțile domnești, astfel ca steaua să le stea mereu deasupra, iar umbra să le-acopere incompetența. Recompensele merg către ei, cei însărcinați să laude ce se face ori să justifice ceea ce nu se face, nicidecum către cei care mai și fac. Important e ca hainele cele noi le împăratului să primească recenzii bune. Că ei fac, că fără ei n-ar fi fost nimic, că sunt o explozie de realizări pe care prostimea trebuie să le aplaude.

Cam așa e și povestea primului autobuz electric ajuns la Alba Iulia.

O fi el primul, dar pentru Pleșa e al nici nu mai știu câtelea subiect moștenit și transformat în motiv să se pupe singur pe mandat. El, doar el, numai el pare să fi făcut posibil acest autobus. Fără ca el să fi inventat roata, normal, am fi avut azi primul autobuz electric cu roți pătrate. Desigur, pe vremea când niște unii, parte încă în Primărie, scriau proiectul, se agitau, corectau, trimiteau clarificări, de se plimbau hârtiile între Alba Iulia și București mai ceva ca Pleșa în delegații, el, actualul edil, era viceprimarul care plimba țeava prin instituție. N-avea nici o treabă cu proiectul ăsta, căci n-a avut nicicând responsabilități ori aptitudini în domeniu. Scopul lui era să devină favorit în ochii shogunului Hava, să-i ia fața și nominalizarea lui Voicu în partid. N-a reușit, așa că a îmbrăcat haina de victimă și papucii de traseist, după care a păpat puțin USR și, iată-l, în toată splendoarea, un împărat în hainele sale cele noi.

E adevărat că-n autobuzul ăsta electric ar încăpea toți oamenii aceia care s-au trezit ani de zile, înainte ca cel ce se laudă azi s-apuce să intre-n papucii de casă, dimineață de dimineață, și au lucrat. Pentru că paralizia matinală și tabieturile șefilor sunt ceva ce țin de sfera sacrului.

Nu mai vorbim de toate cele întâmplate de când e primar. Doar dispoziția și încăpățânarea operatorului de transport, cu care se judeca la început de mandat, împreună cu o mână de angajați din primărie, au salvat proiectul. Să ne amintim că începuturile funcției l-au prins războinic, cu declarații de genul „Asta e, dacă se pierd autobuzele orașul va plăti contribuția de câteva miliarde și gata!„. Începutul de mandat l-a prins luptând pentru banii orașului, pentru sumele exagerate date pe subvenția de transport. De altfel singura lui promisiune care n-a fost uitată încă din prima zi de mandat. A uitat-o însă și pe asta. A durat niște zile, însă și acest meci cu STP să fost dat uitării. I-a reevaluat și pe ăștia, care azi sunt buni, frumoși, cei mai cei. Deh, consecvență precum coloana vertebrală lipsă.

De fapt, acest primar, și de data asta, e responsabil doar de lozinca cu „rând pe rând”. Asta până va rămâne fără ce-a găsit prin Primărie și se mai poate salva de cei care chiar lucrează.

Cam asta e marea realizare a primului autobus electric adus de Pleșa pentru oraș. E drept, e electric, dar nu-i adus de Pleșa, ci de ăia dinainte. Și nu-i atât pentru oraș, cât pentru firma care încasează milioane din subvenția pentru transport public.

Pleș a porter

5 1 Vot
Article Rating
Aboneaza-te
Notificare
guest
0 Comments
Raspunsuri in text
Vezi toate comentariile