Citisem zilele trecute că onor Parlamentul a votat o lege prin care Alba Iulia a fost declarată Capitală a Marii Uniri. Frumos, ce să zic. Nu e nimic rău în asta, dar e și ceva bun în tot procesul ăsta? Ne ajută cu ceva, mai departe de faptul că Plutonierul Evidență are acum o lege a lui? Pentru asta ținem și plătim atîția aleși, ca să ne spună, în texte de lege, că apa este udă?

Era cumva vreo competiție între mai multe orașe? Revendicau Moreniul ori Medgidia acest statut, de Capitală a Marii Uniri? Nici vorbă.

Am citit apoi și declarația lui Florin Roman, băiatul ăla de făcuse greva foameni de la prînz și pînă la cină, ca să dea Guvernul bani pentru Monumentul Unirii, cum că el a inițiat treaba asta și că este ”cadoul lui pentru albaiulieni”. Măi să fie. Păi, în cazul ăsta, stimate deputat, mulțumim pentru nimic.

Căci legea asta nu produce nici măcar efectele pe care le produce pătrunjelu-n zamă. Nu-i ca și cînd dacă, de mîine, schimbăm numele Străzii Siretului în Strada Fericirii, toți oamenii de acolo au să devină peste noapte fericiți.

Și, totuși, legea asta ar putea – ba ar trebui chiar – să aibă niscaiva efecte asupra percepției pe care o avem asupra unor aleși. Ar trebui să ne facă să fim puțin mai atenți la ce nulități trimitem în Parlament. Căci, ne place sau nu, toată pleiada de parlamentari nu formează altceva decît o butaforie ridicolă. O pleavă și o adunătură de nulități care-s, în cea mai mare parte, niște analfabeți funcționali ce și-au umflat CV-urile cu pompa.

Și poate că n-ar fi trebui să mă surprindă că Florin Roman se laudă cu astfel de realizări. Pînă la urmă omul se anunță – și probabil se chiar crede – bun la toate. Căci, dacă te-a numit Atanasiu în atîtea consilii de administrație, de la E-On la CEC și de la Eximbank la ANRGN, ori de la CSA la Electrica Serv, ori dacă partidul te-a propulsat în atîtea funcții în care îi reprezinți pe oameni, fără ca cineva să te fi putut vota pe tine, în mod direct, vreodată, e pe undeva normal să ajungă să crezi că tu chiar ești bun.

Iar asta se vede în toate ieșirile lui publice. El le știe pe toate, el le-a făcut pe toate. Tot ce e bun poartă numele și amprenta lui, iar ce nu-i bun aparține adversarilor politici. Desigur, adversarilor de azi, căci cei pe care mai ieri îi scuipa cu patos, dar acum îi sunt aliați și prieteni, i-a reevaluat.

Pînă la un punct, toate astea pot fi puse pe o hiper activitate, pe o nesățiată dorință de promoavare. Nu degeaba în partid i se spune Piticul Promo.

Problema e că există totuși o linie între ceea ce înseamnă promovare și ceea ce medical se numește delir patologic. Iar în ultima vreme Florin Roman pare să fi trecut de linia fuduliei ori a narcisismului ce-l caracterizează pe orice deputat.

Și poate că e cazul de-un control. Nu de alta, dar în ritmul ăsta ne vom trezi că Parlamentul, la inițiativa micului deputat de Alba, va legifera apa caldă, mersul pe jos și gaura la macaroană. Ca să nu mai vorbesc de faptul că, și am aici o bănuială, pînă și Soarele, atunci cînd răsare, e tot un cadou făcut de Piticul Promo românilor.

1
Lasa un raspuns

avatar
1 Subiecte de comentariu
0 Rasunsuri
0 Followers
 
Most reacted comment
Hottest comment thread
1 Autorul comentariului
Oprea Comentarriu recent al autorului
  Aboneaza-te  
cele mai noi cele mai vechi cele mai votate
Notificare
Oprea
Guest
Oprea

Foarte adevarat !