Probabil că, peste timp, refacerea Parcului Unirii va fi rămas în memoria orașului drept ultimul mare tun al deja aproape fostului primar Mircea Hava.

Trei milioane de euro duși pe apa sîmbetei. Trei milioane de euro în urma cărora vom fi rămas cu un pod de sticlă, niște alei pavate cu havele, un pasaj renovat – cu lift – și amintirea unor boscheți aduși taman din Italia și care au costat cîteva sute de mii de euro. Eh, s-au văzut și tunuri mai mari la Alba Iulia. Multe, atît de multe că am rămâne fără spațiu de internet dacă ne-am apuca să le enumerăm pe toate.

Plus, desigur, falusul ce aduce a siglă Facebook, care a costat peste 2 milioane de euro, de ai zice că e făcut din aur și platină. Însă a fost doar construit cu firma prietenă a primăriei, Tobimar, cu materiale luate de la o altă firmă prietenă, Marmosim-ul lui Videanu. Sau cel puțin așa se zice. Pe bani de la Guvern, de data asta.

Revenind însă la Parcul Unirii, această ultimă minunăție financiară a municipalității din Era Mircea Hava, ea a costat – cum ziceam – vreo trei milioane de euro. Bani de la bugetul local, ăla pentru a cărui micime plîngeau cu lacrimi de crocozaur guguștiugii bugetofagi aciuiați în fruntea instituției.

Și ce lamentări! Ce heirupeală pompieristică! Ce muncă titanică s-a depus astfel încît parcul să fie gata de 1 Decembrie 2018, la aniversarea Centenarului, încît mai toată lumea s-a grăbit să pupe administrația pe portofel! Bine că s-a făcut la timp! Au lucrat, sărmanii angajați ai firmei prietene Elis Pavaje, cîte 24 de ore pe zi, uneori și noaptea, dar au reușit să termine lucrarea. Și toată lumea s-a bucurat. Nimeni nu s-a mai întrebat, o clipă măcar, cum naiba de a costat cîcatul ăsta 3 milioane de euro? Cum se face că au dat ei contractul ăsta cu o dedicație așa cum numai Florin Salam mai știe să facă? Pesemne că i-a luat Centenarul prin surprindere și mna, cînd faci chestii în grabă ești obligat la compromisuri. Și, totuși, 3 milioane de euro pentru niște alei, pavele, un pod din fier lung cît o zi de concediu? Plus renovarea unui pasaj (1,8 milioane lei costă pasajul) și de restul boscheți de fiță?

Evident că investiția, care a fost gata de 1 decembrie 2018, nu e gata. Ce a fost atunci gata a fost așa, gata cît să poată primarele spune că e bine și frumos. Și cît să refuze să mai taie o panglică. Pentru că nu mai vor ei astfel de inaugurări, sanchi, și nu pentru că de fapt n-a fost gata.

Acum, trebuie spus că parte din ”investiții” au fost recepționate deja iar onorabila doamnă Moldovan a semnat că e de bine. Care investiții? Păi podul, aleile cu havele noi, bordurile, coșurile de gunoi, băncile și așa mai departe. Mai urmează ca, după ce se vor fi terminat lucrările, să fie recepționat și Pasajul. Noroc că nu ne mai bate 1 Decembrie în geam și mna, pentru ăla nu mai e nici o grabă. Și-n plus, valoarea acolo e de doar 1,8 milioane lei. Căci atît costă acolo reparațiile, instalarea a două lifturi pentru persoane cu dizabilități și, desigur, niște difuzoare din care are să ne încînte muzică ambientală. Fix ca la căcătoarea de 1 milion de lei, cel mai scump WC public din lume, ăla de lîngă statuia lui Mihăiță Viteazul. Ce-i drept, acolo – lucrare făcută de amicul Danil Sabău și-al său și mai prieten al Primăriei, Grup Corint – au pus în valoare și o vază mare, pe care au numit-o ”depozit de făină de secol XVII”. Deh, artefact tati, istorie! Dai un leu, te caci și asculți pe muzică, iar apoi stai să contemplezi borcanul ăla mare din piatră, replică a unui ”depozit de făină de secol XVII”. Ce poate fi mai frumos pe lume?

Ei, revenind însă la pasaj, poate merită spus, măcar în treacăt, că spațiul ăla era al Primăriei, cîndva. Apoi însă a fost vîndut – normal, nu mai avea orașul nevoie de el – doar pentru ca acum, ce potriveală, să fie expropriat pentru vreo 130.000 de euro. Frumos, nu?

Bun, deci cam aici sîntem cu parcul de 3 milioane de euro: majoritatea investițiilor au fost recepționate, e totul bine. Pasajul de 1,8 milioane lei urmează să fie și el terminat cîndva. Oricum, înainte de împlinirea a 200 de ani de la Unire.

Boscheții însă! Boscheții! Spațiile verzi, a căror amenajare face parte din contractul de 3 milioane de euro, n-au fost încă recepționate. Ntz. Pentru că, așa cum se vede și în pozele de mai jos, lucrătura e un fel de halandala. Iar boscheții, oh dragii de ei boscheți, arată de parcă au fost crescuți la o casă de copii de boscheți subfinanțată.

Niște oameni din Primărie s-au dus zilele astea într-un fel de inspecție, să vadă ce și cum. Și, bineînțeles, n-au înțeles mai nimic. Cu toate astea, au putut zice că nu e ok. De altfel, problemele la spațiile verzi sînt mai multe, nu doar boscheții. Tot ce înseamnă sistem de irigație e făcut cam după ureche, se pare. Unele aspersoare sînt montate complet aiurea iar altele stropesc aleile în loc să ude spațiul verde. Așa că situația se prezintă cam de forma e totul bine și ok, dar recepția spațiilor verzi nu s-a făcut încă. Iar Primăria așteaptă un fel de manual de instrucțiuni, în care să li se zică ce fel de plante sînt totuși în parc, cum trebuie udate, pe ce fel de muzică le place să înflorească și așa mai departe.

Adică, să vină cineva de la firma aia din Italia, aleasă pe sprînceană de către Elis Pavaje, și să le explice ce și cum. (desigur, firma italiană aleasă de Elis Pavaje e, absolut întîmplător, o firmă prietenă a Primarului Mircea Hava – că așa e uneori în lumea contractelor publice, pur și simplu se aliniază planetele și prietenii se regăsesc în fel și fel de formule).

Și, cam așa, cum vedeți în imaginile de mai jos, arată boscheții de fiță pentru care Primăria Alba Iulia a plătit, se zice, vreo 300.000 de euro. Mă rog, i-a plătit Elis Pavaje din banii primiți de la Primărie. Și pentru că așa au vrut ei, așa au ales, nu pentru că – Doamnele păzește și apără – li s-ar fi sugerat să aleagă firma aia din Italia, cu care Mircea H.  e prieten, și pe care a vizitat-o de cîteva ori în ultimii ani.

Să nu fim însă prea răi. E doar mijloc de aprilie și, se știe, boschețul italian se dezvoltă cel mai bine după data de 26 mai.

1
Lasa un raspuns

avatar
1 Subiecte de comentariu
0 Rasunsuri
0 Followers
 
Most reacted comment
Hottest comment thread
0 Autorul comentariului
Comentarriu recent al autorului
  Aboneaza-te  
cele mai noi cele mai vechi cele mai votate
Notificare
trackback

[…] departe de Parcul din Cetate, de la Alba Iulia, care a costat 3 milioane de euro. Și unde numai boscheții au costat vreo 300.000 de euro. Însă, din ce ne șoptesc niște păsărele, nu-i chiar ultima rectificare/umflare a prețului.  […]