Staţiunea turistică Albac din Munţii Apuseni va fi în perioada 2 – 4 septembrie capitala turismului rural românesc

Ofertele bogate ale turismului rural românesc vor fi prezentate la sfârşitul acestei săptămâni la Târgul Naţional de Turism Rural de la Albac, unicul târg de turism rural din Transilvania şi cel mai important din ţară. Evenimentul, ajuns la cea de-a 12-a ediţie, este marcă înregistrată a Consiliului Judeţean Alba şi va reuni cererea şi oferta din turismul rural dar îşi propune totodată să promoveze şi gastronomia, tradiţiile, meşteşugurile populare şi folclorul românesc autentic.

Staţiunea turistică Albac din Munţii Apuseni găzduieşte, sâmbătă şi duminică, 3 – 4 septembrie 2016, Târgul Naţional de Turism Rural – cel mai important târg de turism rural din România. Evenimentul a ajuns la cea de-a XII-a ediţie şi are ca scop promovarea turismului rural românesc reunind reprezentanţii din turism la nivel regional şi naţional: agenţii de turism, unităţi de cazare, firme prestatoare de servicii turistice, reprezentanţi ai unor localităţi cu potenţial în ceea ce priveşte turismul rural.

„În inima Apusenilor, la Albac, se organizează singurul târg naţional dedicat turismului rural. Am iniţiat acest târg în urmă cu mai bine de 10 ani  pentru a promova potenţialul turistic al Munţilor Apuseni. Am demonstrat că judeţul Alba este o destinaţie importantă în turism şi totodată dorim să demonstrăm că turismul rural este extrem de ofertant în România. Vrem să arătăm prin acest eveniment că se poate face turism rural de calitate şi vrem să îi ajutăm pe cei care fac turism de calitate să se promoveze şi să fie cunoscuţi”, a spus preşedintele Consiliului Judeţean Alba Ion Dumitrel.

„Dumnezeu ne-a hărăzit să trăim într-o zonă minunată şi binecuvântată, un adevărat colţ de rai. Târgul Naţional de Turism Rural de la Albac şi-a propus încă de la prima ediţie să promoveze în ţară şi străinătate Valea Arieşului, tradiţiile şi obiceiurile moţeşti, mâncărurile noastre gustoase şi delicioase. La cea de-a XII-a ediţie considerăm că târgul şi-a atins scopul deoarece numărul de turişti a crescut în Munţii Apuseni, iar turismul a devenit o alternativă economică viabilă pentru oamenii de pe aceste meleaguri moţeşti. Ca de fiecare dată invitaţia noastră este să vizitaţi Valea Arieşului unde veţi avea parte de locuri minunate şi oameni ospitalieri” a spus primarul comunei Albac Tiberiu Todea.

„Târgul Naţional de Turism Rural de la Albac este cel mai important şi mai complex târg de turism rural din România, acest lucru fiind demonstrat şi în acest an prin numărul mare de agenţii de turism şi de pensiuni participante. Târgul este o îmbinare armonioasă între turism, tradiţii populare, folclor dar şi gastronomie încercând să promoveze atât oferta turistică dar şi zestrea culturală importantă, patrimoniul cultural material şi imaterial din judeţul Alba. Vă invităm cu drag la Albac, în inima Munţilor Apuseni, unde veţi descoperi atât oferta turismului rural românesc cât şi măiestria meşterilor populari, gastronomia locală, folclorul autentic şi tradiţiile zone dar mai ales oamenii frumoşi şi ospitalieri din Ţara Moţilor” a spus directorul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba Alexandru Pal.  
Ediţia din acest an a Târgului Naţional de Turism Rural va debuta, sâmbătă, la ora 10,00 cu o slujbă TE DEUM, urmată de un recital al Fanfarei „Augustin Bena”, iar la ora 10,30 târgul va fi deschis oficial. La ora 11,00 participanţii vor fi invitaţi la vernisajul expoziţiilor din cadrul târgului respectiv: expoziţia agenţiilor de turism, expoziţia meşterilor populari şi o expoziţie de artă fotografică cu instantanee realizate de clasa de arte vizuale a Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba, coordonată de Vasile Sârb.

Seara, începând cu ora 20,00, este programat un spectacol folcloric în care vor evolua Grupul de tulnicărese ,,Moaţele” - Casa de Cultură ,,Avram Iancu” din Câmpeni, Ansamblul Folcloric ,,Floare de Colţ” din Galda de Jos, Ansamblul Folcloric ,,Doina Moţului” al Casei de Cultură ,,Avram Iancu”  Câmpeni şi Ansamblul Folcloric ,,Arieşul” din Câmpeni. Programul va continua cu un recital de muzică uşoară susţinut de clasa de canto a Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba. Prima zi a târgului se va încheia târziu în noapte cu focuri de artificii şi cu o petrecere tradiţională în jurul unui imens foc de tabără, atmosfera fiind întreţinută de trupele Re Born și Millenium C.

Ziua de duminică este dedicată gastronomiei, meşteşugurilor tradiţionale şi folclorului, iar organizatorii au pregătit un concurs gastronomic, demonstraţii de măiestrie meşteşugărească în arta lemnului, o paradă a portului popular autentic şi un spectacol de folclor. Manifestările vor debuta în jurul orei 11,00 cu un concurs gastronomic în cadrul căruia mai multe echipe vor fi provocate să gătească în aer liber mâncare tradiţională la ceaun. În paralel meşterii iscusiţi veniţi din întreaga ţară sunt provocaţi să îşi demonstreze măiestria cioplind în lemn obiecte de artizanat. La ora 14,00 va începe parada portului popular care va continua cu un spectacol folcloric extraordinar cu o durată  de peste 6 ore. Iubitorii muzicii populare vor fi încântaţi de evoluţiile ansamblurilor folclorice: ,,Brădeana” din Sohodol, ,,Floare de Colţ” din Galda de Jos, ,,Câmpul pâinii” din Vinerea, ,,Vinţana” din Vinţu de Jos. Programul va continua cu Taraful Gigel Nicola alături de Ioana Ciorea, Alexandra Vădan, Aurel Şuteu, Eugen Mihăilă, Gheorghe Paşca şi Dorel Banci. Seara se va încheia cu Ansamblul Folcloric „Augustin Bena” a Județului Alba, alături de interpreţii Nicolae Tuhuţ, Dorina Nariţa, Floricica Moga, Maria Filimon, Cătălin Haşa, Roxana Reche, cât şi de o serie de invitaţi precum Tudor Furdui Iancu, Leontina Fărcaş, Reta Rus, Veta Biriş, Petrică Moise, Anghelina Timiş. Conducerea muzicală  va fi asigurată de dirijorul Alexandru Pal.
Târgul Naţional de Turism Rural Albac – cel mai important târg de turism rural din România

Târgul Naţional de Turism Rural de la Albac este unicul târg de turism rural din Transilvania şi cel mai longeviv şi important din România. Evenimentul, ajuns la cea de-a XII-a ediţie, este organizat de Consiliul Judeţean Alba, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba şi Primăria Albac, iar partenerul oficial al târgului este Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural Filiala Alba. Târgul Naţional de Turism Rural de la Albac este o marcă înregistrată a Consiliului Judeţean Alba.


- copy/paste -

Marți, 19 aprilie 2018, ora 18:00, Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană ”Lucian Blaga” vă invită în foaierul Casei de Cultură a Sindicatelor din Alba Iulia la o nouă lansare de carte: DUMITRU MĂLIN - ”Dragostea în Raiul Câinelui”. Volumul va fi prezentat de MIOARA POP, directoarea Bibliotecii Județene și de editorul AUREL ȘTEFANACHI,     Editura Tipo Moldova, Iași.
Momentul muzical al serii ne va fi oferit de cantautorul DANIEL AVRAM.



Cristina Smadea
Biblioteca Judeţeană ”Lucian Blaga” Alba

- copy/paste -

Cu ceva întîrziere, dar previzibil și firesc chiar, Ion Dumitrel a fost validat pentru “candidatura” la șefia Consiliului Județean Alba. Mă rog, a fost validat ca, după ce vom fi votat o listă, el să fie scos din listă și pus șef la CJ pentru încă un mandat.

Validarea asta n-a urmat însă unui proces tocmai firesc și normal. Sau, cine știe?!, poate că ăsta-i firescul și normalul în politică. Căci în locul unei simple negocieri - deși nici asta nu era necesară în ce-l privește pe Dumitrel - s-a jucat și puțin șantaj.  Și, culmea, nici măcar n-a fost genul ăla de șantaj previzibil, în care jumătatea provenită din vechiul PNL să vină cu pretenții. Ntz! Meciul a fost, ca mai mereu, unul dus între echipa Dumitrel și gașca Hava.
Mărul discordiei a fost - din cîte se pare - Dorin Nistor. Căci Dumitrel nu a vrut să susțină candidatura lui Nistor pentru Primăria Sebeș, preferîndu-l pe Adrian Bogdan. Care, deși mai golănaș așa, e deja viceprimar și măcar e din Sebeș și stă în Sebeș. Spre deosebire de Nistor.
Și toate astea în condițiile în care oricum exista un mic circ în PNL pe motivul stabilirii candidatului de primar la Sebeș, unde și jumătatea provenită din PNL încerca să-și impună propriul om.

Pe de altă parte, Hava nu avea cum să dea înapoi și să-l lase din mînă pe amicul Nistor, după cîte a făcut el pentru “famiglie” din postul de șef la Finanțe ori din cel pe care-l ocupă acum la AIDA TL, entitatea ce leagă suveica prin care se scurg banii publici în conturile STP-ului patronat de Stelian Nicola.
Așa că, Hava a făcut ceea ce face orice copil supărat că ar putea rămîne fără jucării: l-a chemat pe fratele mai mare Atanasiu. Care, pentru a nu se crea circ, a venit la Alba Iulia, de mînă cu Ilie Bolojan, și i-au pus în vedere lui Dumitrel că ori joacă pe muzica partidului ori nu mai joacă deloc. Iar Dumitrel, normal, a ales să joace.

Acum, că Adrian Bogdan și gașca lui își vor băga picioarele în PNL și campanie, la fel cum vor face și tinerii din vechiul PNL, alde Radu Cristian sau Mihai Apolzan, contează mai puțin. Hava i-a arătat lui Dumirel cine-i șefu’, Atanasiu se poate bate pe umăr că a reușit să-mpace capra și varza, iar la Sebeș se va alege primar, pentru încă un mandat, profesorul de fugă Alexandru Dăncilă. Că așa-i în politică. PNL și PDL s-au unit iar din unirea lor nu doar că nu vor cîștiga ceea ce ar putea să cîștige, dar vor pierde și ceea ce aveau dinainte, cum se va fi întîmplat la Aiud.

 

Vineri, în cadrul ședinței de Consiliu Local Alba Iulia, a fost aprobat parteneriatul dintre Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia, Primăria Alba Iulia și Consiliul Județean Alba.

Conform raportului de specialitate, prin acest parteneriat se urmăresc:


- Îmbunătățirea îngrijirilor medicale acordate locuitorilor municipiului Alba Iulia;
- Îmbunătățirea condițiilor de cazare a pacienților în cadrul Spitaului;
- Asigurarea de echipamente medicale performante;
- Asigurarea echipamentelor de protecție pentru echipajele UPU-SMURD;
- Asigurarea unor locuri de parcare pentru medici, în parcările amenajate în proximitatea secțiilor exterioare ale SJUAI;
- Creșterea gradului de satisfacție al cetățenilor Municipiului Alba Iulia referitor la serviciile medicale și condițiile de cazare în cadrul spitalului;
- Creșterea gradului de încredere al populației în autoritățile locale și cele profesioniste în domeniul serviciilor medicale, reflectat în sondaje publice;
 - Creșterea calității serviciilor medicale la nivelul Municipiului Alba Iulia.



În cadrul ședinței Consiliului Local, Nicoleta Coșarcă, managerul Spitalului Județean de Urgență Alba Iulia, a avut cîteva intervenții, în care a prezentat atît realizările spitalului cît și punctele în care situația trebuie îmbunătățită, acest parteneriat avît exact acest rol.


Prin semnarea parteneriatului, municipalitatea se angajează să contribuie financiar  la proiectele derulate în parteneriat cu Spitalul, în situația în care acestea se dovedesc a fi de interes public. De asemenea, Primăria își ia angajamentul să asigure un transfer de bune practici în ce privește atragerea de fonduri europene.

Consiliul Județean Alba nu poate, legal, influența prețul serviciului de depozitare a deșeurilor menajere pe noua platformă temporară de la Războieni. Este vorba despre un act comercial între două firme derulat în condițiile economiei de piață. Mai mult, Consiliul Județean nu poate fi făcut responsabil de majorarea tarifelor de colectare și depozitare a deșeurilor, având în vedere că, în prezent, acest serviciu public poate fi gestionat, potrivit legislației în vigoare, exclusiv de autoritățile administrației publice locale (primării și consilii locale). Acest lucru este prevăzut clar de Legea nr. 101/25.04.2006, art 6: “Autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale/sectoarelor municipiului Bucureşti au competenţe exclusive în ceea ce priveşte înfiinţarea, organizarea, gestionarea, coordonarea şi atribuirea serviciului de salubrizare a localităţilor”.
Potrivit aceleiași legi, Consiliul Județean Alba are atribuții doar în domeniul înfiinţării, organizării, gestionării şi coordonării Sistemului de management integrat al deşeurilor. Astfel, art. 7 din Legea nr. 101/25.04.2006 prevede următoarele:
(1) Consiliile judeţene pot avea competenţe cu privire la înfiinţarea, organizarea, gestionarea şi coordonarea sistemelor de management integrat al deşeurilor, precum şi a activităţilor specifice realizate prin intermediul acestora.
(2) Bunurile aferente sistemului de management integrat al deşeurilor sau părţi ale acestuia, după caz, aparţin domeniului public al judeţului.
(3) Sistemul de management integrat al deşeurilor este destinat şi asigură deservirea unităţilor administrativ-teritoriale membre în asociaţia de dezvoltare intercomunitară constituită în conformitate cu prevederile Legii nr. 51/2006, republicată.

Prin urmare, Consiliul Județean poate fi considerat responsabil cu privire la modul de gestionare a serviciului de colectare, transport și depozitare a deșeurilor doar după finalizarea proiectului ”Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Alba”.

Stabilirea, ajustarea sau modificarea tarifelor pentru activităţile specifice serviciului de salubrizare a localităţilor se realizează de către autorităţile publice locale în conformitate cu Normele metodologice aprobate prin Ordinul ANRSC nr. 109/2007. Acest ordin prevede următoarele la art. 6, 7 și 11:
Tarifele pentru activităţile specifice serviciului de salubrizare se fundamentează pe baza cheltuielilor de producţie, exploatare, a cheltuielilor de întreţinere şi reparaţii, a amortismentelor aferente capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, a costurilor de protecţie a mediului, a costurilor de securitate şi sănătate în muncă, a costurilor care derivă din contractul de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare, a cheltuielilor financiare şi includ o cotă pentru crearea surselor de dezvoltare şi modernizare a sistemelor de utilităţi publice, precum şi o cotă de profit.
Autorităţile administraţiei publice locale au competenţă exclusivă în aprobarea tarifelor pentru activităţile specifice serviciului de salubrizare a localităţilor.
Tarifele pentru activităţile specifice serviciului de salubrizare se stabilesc pentru operatorii nou-intraţi pe piaţa acestor servicii, precum şi pentru operatorii care încheie contracte de delegare a gestiunii pentru aceste activităţi cu autorităţile administraţiei publice locale.
Taxa suplimentară care ar urma să fie percepută de Administrația Fondului de Mediu, prevăzută inițial să intre în vigoare în ianuarie 2016, a fost amânată pentru anul 2017. Guvernul a aprobat o actualizare a Ordonanței de Urgență nr. 196 din 22 decembrie 2005, care prevede la Anexa 2 că taxele încasate pentru deşeurile inerte şi nepericuloase încredinţate în vederea eliminării finale se vor introduce în anul 2017 și vor fi 80 de lei pe tonă în 2017 și de 120 de lei pe tonă în 2018.
În cazul proiectului ”Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Alba”, la ora actuală proiectul este în procedură de ”fazare”, lucru care presupune posibilitatea derulării și decontării unor investiții și în prima parte a anului 2016. În cazul în care proiectul nu s-ar fi fazat, conform Instrucțiunii Autorității de Management nr. 13100 din 31.08.2015, obligația Consiliului Județean Alba de înaintare a raportului final privind îndeplinirea obiectivelor ar fi fost la data de 30 iunie 2016. Astfel, operarea Sistemului ar fi fost necesară până la această dată finală și nu anterior, chiar dacă investițiile erau finalizate în 2015. Odată fazat, conform legislației europene, proiectul va avea condiționalități legate de intrarea în operare conform cu noile regulamente aplicabile ciclului financiar 2014-2020.


Consiliul Județean Alba

- copy/paste -

În perioada 23-26 iulie a.c. a avut loc cea de-a treia mobilitate realizată în cadrul proiectului „Cetăţenie şi educaţie prin media în context european – DIDA MEDIA EUROPE” – finanţat de Comisia Europeană prin Programul Lifelong Learning, Comenius Regio, proiect implementat de Consiliul Judeţean Alba împreună cu Şcoala gimnazială „Mihai Eminescu” Alba Iulia, Colegiul Tehnic „Apulum” Alba Iulia, Casa Corpului Didactic Alba şi Asociaţia „Alba-Manche Împreună” - AMI.
Consorţiul italian, partener al proiectului, a fost reprezentat de inspectori şcolari, directori de şcoli, reprezentanţi ai unor asociaţii de prestigiu din regiune, delegaţia fiind condusă de prof. Gianna Prapotnich, manager de proiect, inspector şcolar regional în cadrul Ufficio Scolastico Regionale din regiunea Le Marche, Italia.
Vizita partenerilor italieni a început vineri, 24 iulie a.c. la sediul Consiliului Judeţean Alba, beneficiarul proiectului, unde au fost întâmpinaţi de preşedintele Ion Dumitrel alături de echipa de implementare. Temele abordate au fost educaţia tinerilor pentru cetăţenie europeană, bunele practici diseminate în cadrul proiectului, dar şi perspectivele de colaborare în contextul actual al programelor finanţate de Comisia Europeană pentru exerciţiul financiar 2014-2020 pentru domeniile educaţie, cultură, dezvoltare regională, dezvoltare durabilă, schimburi  transnaţionale.
În cursul zilei au avut loc întâlniri de lucru la ADR Centru – Centrul de informare Europe Direct, la  Primăria Municipiului Alba Iulia precum şi la Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia.
La Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru au fost prezentate delegaţiei italiene de către experţii agenţiei, Regiunea Centru, premisele şi potenţialul de dezvoltare al regiunii, experienţa în implementarea de proiecte transnaţionale, dar şi activităţile desfăşurate prin Centrul de informare Europe Direct. Acest schimb de informaţii a fost întregit de prezentările delegaţiei italiene care au vizat noile oportunităţi de finanţare 2014-2020 în cadrul Programului Erasmus+, cetăţenia europeană, comunicarea folosind mijloace media, fiind accentuată ideea conform căreia CREATIVITATEA este importantă pentru derularea proiectelor viitoare.  
Delegaţia italiană a fost întâmpinată la sediul Primăriei Municipiului Alba Iulia de către administratorul public, domnul Nicolaie Moldovan, care a prezentat câteva dintre proiectele de comunicare şi promovare a Cetăţii Alba Carolina. În cadrul întâlnirii s-au identificat teme de interes comune, dat fiind faptul că în Senigallia, oraşul unde s-a desfăşurat MEET Film Festival, ediţia I, activitate în cadrul proiectului, se găseşte Cetatea Rocca Roveresca, datând din vremea romanilor.
Întâlnirea de la Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia a permis partenerilor italieni să cunoască domeniile de pregătire universitară oferite în Alba Iulia şi proiectele de colaborare externă ale universităţii. De asemenea au fost abordate ariile de interes pentru proiecte comune viitoare în cadrul Programului Erasmus+, dar şi a altor programe de finanţare.
Programul delegaţiei italiene a cuprins şi activităţi de diseminare a rezultatelor proiectului în judeţul Alba (comuna Rimetea, comuna Câlnic) dar şi în judeţul Sibiu (oraşul Sibiu, Capitală Culturală Europeană în anul 2007).
Scopul proiectului, implementat de Consiliul Judeţean Alba în cadrul unui consorţiu local în parteneriat transnaţional cu Ufficio Scolastico Regionale per Le Marche din Italia, a fost dezvoltarea conceptului de cetăţenie europeană în rândul tinerilor,  folosind mijloacele media.
Prin activităţile organizate în cadrul proiectului s-au stabilit contacte între autorităţi locale, unităţi de învăţământ, asociaţii civice din cele două regiuni, în vederea promovării bunelor practici în metodele de lucru cu tinerii, aceasta fiind una din preocupările majore ale Comisiei Europene cu privire la politicile publice destinate tinerilor,  în contextul economic şi politic actual al Uniunii Europene.

- copy/paste -

{fcomment}

E luni, ora 7 dimineața iar în liniștea din Consiliul Județean se aude doar șuieratul filtrului de cafea. Ion Dumitrel stă la birou, apăsat de gînduri și probleme. De trei zile nu a mai dormit de grija șomerilor din Alba. Ce să facă? Cum să facă? Știe și el, de la lecțiile de educație fizică și sport, cînd fugea de la ore și citea pe-ascuns filosofie, că o problemă nu e decît rădăcina unei soluții. Dar care e soluția? O venă îi pulsează pe frunte și un picur de transpirație i se prelinge pe mustață. Nu, nu o să pornesc nici aparatul de aer condiționat! - își zice el. Niciun confort pînă nu găsim o rezolvare la problema șomajului din județ!
Scîrțîitul ușii îi întrerupe concentrarea iar soluția salvatoare, ce-i stătea parcă pe limba gîndului, îi dispare la fel de repede ca aburul ce se ridică din filtrul de cafea.
În încăpere își face apariția Dan Popescu, argatul lui Dumitrel, omul lui de încredere, acest cui pontou fără de care întreg angrenajul din Consiliul Județean s-ar duce de rîpă.

Șefu', mă scuzați că v-am stricat deranjul, dar sînt sigur că am eu o soluție la problema pe care vă frămîntă - îi zice Popescu fără să-l întrebe măcar ce-l macină.
Dumitrel se îndreaptă în scaun, ridică din sprînceană și-l privește lung, ca pe ziua de salariu: Știam, Dane, că ai o soluție! Știam! Haide, zi-mi, cum am putea rezolva problema șomajului? Cum? Spune-mi! Nu pot, oricît aș vrea, să-i angajez pe toți șomerii la Consiliu. N-am reușit să-i angajez nici pe cei de la partid. Și, crede-mă, avem acolo o groază de oameni fără vreo pregătire, fără aptitudini ori calități, care ar vrea un loc de muncă în care să nu facă nimic.

Șefu’ - îi zice Dan - sînteți un om mare. Un om cu viziune. Pentru un om de calibrul și magnitudinea dumneavoastră - și știu că știți asta - o problemă nu e cu adevărat o problemă ci e, de fapt, oportunitatea unei soluții. Iar soluția care v-o zic, și pe care sînt sigur că v-ar fi venit într-o clipită, dacă nu vă deranjam gîndul cu intrarea mea intempestivă, e un proiect cu fonduri europene. Am eu doi băieți, îi pun să facă rapid un proiect și luăm banul. Facem niște mese rotunde, tragem la xerox niște hîrtii, facem să fie bine. Dăm niște contracte la cîteva firme, știm noi care, iar în felul ăsta acționăm preventiv în problema șomajului. Că dacă nu le mai dăm noi bani, ajung ăia să-și dea naibii angajații afară. Ne luăm și noi dreptul, bașca mai angajăm și vreo doi - trei oameni, așa, cu jumătate de normă, ca să chiar luptăm cu șomajul ăsta de care ziceți. Și ieșiți apoi la presă, știu eu niște ziare care abia așteaptă să scrie de bine de dumneavoastră. Și nici nu cer mult.

Bravo, Dane! - zice Dumitrel în timp ce se ridică de pe scaun. Super idee! Mă bucur nespus că ai venit cu ideea asta pe care, sînt sigur, mi-ar fi venit și mie dacă mă mai gîndeam puțin! Crezi, totuși, că am putea să ne plimbăm cu proiectul ăsta și prin județ? Adică, aș vrea așa, să merg pe teren, să văd oameni, să dau mîna cu ei, căci știi și tu vorba aia, “ochii care nu se văd în timpul mandatului se uită în ziua alegerilor”.

Sigur șefu’, facem! - îi răspunde Popescu într-o clipită.

Se apropie de ora 8. Cei doi se așează în fotoliile din piele și se privesc lung și tîmp. Aerul condiționat e deja pornit. Băi, parcă-i prea frig la birou - zice Dumitrel. Hai,  te scot la o cafea? Dau eu, așa, că ți-a ție venit ideea mea. Hai că am muncit destul azi, zic. După care pune mîna pe telefon și sună șoferul.

Dialogul de mai sus este, desigur, FICȚIUNE. E o invenție care ar putea fi însă plauzibilă și chiar reală, dacă luăm în calcul proiectele europene cu care cei de la CJ se joacă ori contractele pe care le atribuie și oamenii pe care-i angajează pentru a le pune în aplicare.

Spre exemplu, Consiliul Județean Alba derulează un proiect intitulat “Oportunități sporite pentru șomeri și persoanele în căutarea unui loc de muncă, din regiunile Centru și Nord-Vest, pentru participarea viitoare pe o piață a muncii moderne, flexibilă și inclusivă”. Sigur, toate proiectele astea cu bani europeni au denumiri încîrligate și pompoase încît, personal, încep să cred că mărimea purcoiului de bani primit pentru spart aiurea e direct proporțională cu complexitatea și tembelismul denumirii proiectului.

Ei bine, în proiectul acesta, pentru a le deschide ochii și a le oferi oportunități șomerilor din județ, Consiliul lui Dumitrel a făcut și niște cumpărături. Au organizat ei o sesiune de cereri de oferă și au cumpărat, după cum urmează:

- videoproiectoare, în valoare de 18.472 lei, de la SC Inforgup SRL, firmă ce-și are sediul lîngă Primăria lui Hava și are un mare apetit pentru contractele publice. Infogrup este deținută de Dan Beldean, afacerist care într-o vreme a investit în media locală și a fost asociat cu mai multe personaje politice, printre care cel mai de seamă e fostul prefect de Alba și candidat la Primăria Alba Iulia, din partea PNL, Cosmin Covaciu.

- servicii tipografie, în valoare de 4.500 lei, de la SC Unirea Press SRL, firmă care, pe lîngă tiparniță, se ocupă și cu editarea cotidianului cel mai citit în Alba Iulia, Aiud, Teiuș, Cunța, Balomir, Sohodol, Fărău sau chiar Lopadea. Desigur, firma este nu doar renumită pentru apetitul extrem de ridicat în ce privește contractele publice, dar chiar și angajații publicației activează, cînd nu o fac pe jurnaliștii, pe post de angajați ai instituțiilor publice.

- piese și accesorii pentru fotocopiatoare, în valoare de 26.320 lei, de la SC Manoprinting System SRL, o firmă din Oradea, și ea obișnuită a contractelor cu instituțiile publice, ce are clienți de la Primăria Oradea și pînă la Agenția Navală Română.

Aceste trei achiziții sînt doar o parte din tot ce va fi fost cumpărat ori cheltuit în acest minunat și cu titlu pompos proiect în care CJ Alba toacă bani europeni. Cum exact vor ajuta aceste cumpărături șomerii? Cum îi vor ajuta ele să se angajeze pe cei în căutarea unui loc de muncă? Rămîne ca timpul să dovedească ori grupul de cercetători britanici să descopere. Cert este că, cel puțin pentru niște oameni, angajați direct în cadrul proiectul ori în cadrul firmelor ce se hrănesc din el, riscul șomajului este ceva mai mic.

{fcomment}

Cine ar fi crezut că furtuna pe care gagicile de la meteo o anunțau la TV avea să se petreacă fix în sala de ședințe a Primăriei? Cine s-ar fi gîndit că o ședință extraordinară de Consiliu Local, una cu doar trei puncte pe ordinea de zi, se va fi transformat într-o furtună de lamentări, presărată cu averse de vrăjeală și mulți, mulți stropi, mari, de agramatisme? Cine s-ar fi gîndit că, în sfîrșit, meciul politic dintre PSD și PNL - dus pînă acum prin mieunăreli și agățări de Ponta ori Iohannis, prin diverse comunicate - va fi coborît în strada politică, într-un ring format din cauze de gunoi?

Clar nu eu, căci dacă aș fi știut mi-aș fi ordonat altfel programul și, mai ales, aș fi dus la mine mai mult de 8 giga de spațiu pe telefon, să-mi încapă toate miorlăielile, toate strîmbăturile din nas, toate platitudinile, toate justificările date pe după copac, toate ieșirile la rampă mai lamentabile chiar ca efemera victorie a lui Geoană în alegerile prezidențiale și cam tot circul ăsta gratis, lipsit de pîine, pe care politica locală l-a oferit azi.

Totul a început înainte de vreme, pe la ora 12:00 la conferința de presă a PSD, unde spuma războinică a partidului se adunase la masă și era pregătită să arunce cu PNL-ul local în gunoiul cu prețul recent crescut. Dîrzu, Potor, Jidveian, Crișan, Zdrînc și Medrea își pregăteau atacul pentru ședința de Consiliu Local unde aveau să-și facă apariția și cei doi deputați ai partidului.
Nu mai insist pe discuțiile din conferința PSD – găsiți “ieșirile” publice în materialele cu copy/paste.

Se face ora 13:00 și lumea se adună în sala de ședință a Primăriei, cea în care se țin extraordinarele. E cald dar există aer condiționat. E mai bine ca la pușcăria unde stau MM Stoica și Gică Popescu. O doamnă împarte hîrtii cu ordinea de zi și în scurt timp sala e plină. Apar aproape toți consilierii locali, jurnaliștii eram deja acolo, apar și Dîrzu cu Potor, ba chiar apar și două scaune, să nu stea deputații în picioare. Lipsește însă consilierul Petric, cel desemnat președinte de ședință. Se așteaptă puțin și se decide ca locul său să fie luat de Paul Voicu, viceprimar și un fel de mînă dreaptă - greblă cu care Hava ordonează banii primăriei și taberele din Consiliu.

La prezidiu stau Hava, încadrat de cei doi viceprimari, Voicu și Pleșa, plus o doamnă juristă. În jurul lor stă gașca din PDL și PNL. Doar Buglea se așează ceva mai departe de tătucă, între el și famiglie fiind așezat Dorin Pocol. Pesediștii stau undeva mai departe de prezidiu, cu cei doi deputați în spate, de-a latul încăperii.

Ședința începe destul de calm, cu Paul Voicu făcînd ordine. O zic acum, să nu uit: omul ăsta, Voicu, e de-o impertinență și un tupeu ieșite din comun. E un amalgam de golăneală și slugărnicie cu pretenții de high class, în sensul că se rățoiește la oricine mai puțin la stăpînul Hava, pe care-l periază mai ceva ca o blondă haina de blană pentru care muncit o săptămînă la orizontală. Și asta pe lîngă faptul că e un agramat cum rar mai vezi. Dar atît de tare rupe limba română încît pînă și Dumitrel, care-și fracturează vorbele la fiecare frază, pare un filolog desăvîrșit în comparație cu el. Prin urmare, domnule Voicu, dacă citiți acest text, luați o coală de hîrtie și scrieți, de 1.000 de ori: “rahatul pe care îl mănînc” și nu “rahatul care îl mănînc”. E, nu credeți?, momentul să învățați și dumneavoastră cînd se spune “care” și cînd “pe care”.

Să trecem însă mai departe, căci o să avem timp în alte texte să vorbim despre acest monument născut la umbra șmenului local, din împreunarea slugărniciei și a iubirii de bani.
La primul punct de pe ordinea de zi se discută despre o rectificare bugetară. Mai exact, se plimbă, în interiorul bugetului, niște sume de colo colo, așa încît să fie bine. Teofila Țîr, director în primărie și rudă cu concesiunile publice, le explică domnilor consilieri cum stă treaba. Medrea are niște nelămuriri. El de regulă are nelămuriri, dar din cauza faptului că - de cîte ori vorbește, dar mai ales cînd chiar are ce să critice - se emoționează atît de tare încît nu i se mai leagă vorbele, ceea ce putea fi o dezbatere interesantă se desumflă repede. Pe scurt, și pe bună dreptate, Medrea era nedumerit de modul în care s-au cheltuit banii pentru evenimentele locale. Era nelămurit de ce unele sume au fost mutate spre alte evenimente decît cele votate de Consiliu și de ce crescuse suma totală. N-a durat mult și, precum un bancher ce și-a prins guvidu-n plasă, Teofila Țîr i-a explicat: atunci cînd au votat, în josul Hotărîrii de CL, mai în josul paginii, precum clauzele acelea cu scris mărunt, menite să te îmbîrlige să iei credit, i-au dat dreptul Primarului să mute sume de bani de la un eveniment la orice alt eveniment consideră, să suplimenteze sau să taie după bunul plac. Practic, ei, consilierii, sînt doar niște fraieri care intră pe terenul de joc pentru că e nevoie de 21 de oameni să înceapă partida. Altfel, tot Hava centrează, tot Hava dă cu capul și, normal, tot Hava marchează în buget.

Primul punct se încheie cu 1-0 pentru Hava. Punctul doi de pe ordinea de zi trece în viteză, fără ceartă ori discuții, așa că la acesta se pune un 0-0, cu non-combat. Vine și punctul 3. Și circul. Și bîlciul. Și WOW.

Consiliul Local e chemat să voteze creșterea tarifelor la serviciile de salubrizare. Groapa de gunoi de la Pîrîul Iovului se închide pe 16 iulie. Primăria a găsit deja o alternativă, la Cristian, în Sibiu. Au făcut și simulări și calcule și de toate.
PSD-ul iese la rampă. La rampa de gunoi. E un subiect bun. E un pistol încărcat pe care cei de la PSD l-au primit de-a moaca. E plin de gloanțe cu care ar putea să împuște niște voturi. Salubritatea, spre deosebire de alte activități sugătoare de bani, e plătită în mod direct de oameni. Creșterea de preț o vor resimți cu toții, simpli cetățeni și agenți economici. Nu e ca la subvenția pentru autobuse, unde Primăria poate arunca cîte milioane de euro vrea în conturile lui Stelian Nicola, căci oamenii nu se vor simți furați, netrebuind să achite nota de plată din buzunar, în mod direct. Ci doar indirect, prin taxe și impozite.

Cei de la PSD par însă a nu cunoaște jocul. Au primit careu de ași și le e teamă că adversarul are chintă roială la as. Ies la atac timid, cu niște întrebări tehnice, despre simularea făcută, despre “dacă ați discutat și cu alții”, despre orice dar numai ce trebuie nu. E un spectacol trist în care niște gazele vor, parcă, să muște din glanda leului Hava. Hava se amuză și-și lasă chiar minionii, acești lingăi siniștri care s-ar închina și la un dezacord între subiect și predicat, dacă e rostit de primar, să dea replici. Alde Bogățan, Cornel Sandu, Costinaș și ceilalți care formează ciorchinele de voturi din jurul primarului își încearcă repertoriul de glume lipsite de haz. Cei de la PSD sînt însă atît de slabi încît pînă și niște behăieli șmecherești par să fie niște citate din Kierkegaard în compatrație cu criticile aduse de PSD. Un PSD slab. Extrem de slab.

Discuția se încinge, totuși, Hava mai mustră pe ici pe colo, le mai explică la cît e ceasul și se urcă pe un fel de piedestal de autoritate de unde nici măcar argumentele și logica nu-l pot da jos. Le explică, destul de ordonat și rațional, cum varianta cu groapa de gunoi de la Cristian e cea mai bună variantă. Și chiar e. Degeaba încearcă cei din PSD să miorlăie cîte ceva, să întrebe dacă s-a discutat cu unul ori altul sau dacă și cum s-a negociat. În condițiile date, în condițiile în care groapa de gunoi de la Pîrîiul Iovului se închide pe 16 iulie, varianta cu groapa de la Cristian e cea mai bună. Că e cea mai apropiată. Sigur, nu trebuie înghițite chiar pe nemestecate vrăjelile primarului, cu marele noroc pe care-l are Alba Iulia că poate depozita gunoi la Cristian, în condițiile în care cei de acolo au refuzat alte administrații.

Desigur, în continuarea argumentului, bun dar din categoria sofismelor ieftine, dat de Hava, ar mai fi trebuit puse cîteva întrebări, pe care însă cei de la PSD nu le aveau la ei. Spre exemplu, trebuia întrebat nu dacă e sau nu Cristian cea mai bună variantă ci mai ales DE CE? Și ar fi trebuit insistat că dacă e, într-adevăr, cea mai bună variantă, e din cauză că administrația județului Alba, timp de 8 ani, a frecat menta. Pentru că cei de la Sibiu au fost în stare să facă o groapă de gunoi, în timp ce la noi se freca manganul. Că ăia, de la 70 de km distanță, sînt cea mai bună soluție pentru că la noi nu există o soluție, nici măcar una proastă. Pentru că Hava și Constantinescu de la Salprest s-au jucat de-a amicii o vreme bună, s-au certat și s-au despărțit totuși cu happy-end (dar vă zic eu despre asta în alt text), pentru că Dumitrel e extrem de eficient, pe hîrtie, dar acum cînd e nevoie de o groapă, iaca nu-i. De-asta e cea mai bună opțiune, acum, să ducem gunoiul la Sibiu, pentru că administrația locală și județeană au frecat menta de atîția și atîția ani, iar niște lache de prin CJ, Primărie ori partidele politice aflate la butoane, dar și niște mari maeștri în arta fondului european, sînt în fapt nimic altceva decît niște incompetenți umflați cu pompa.
Dar, pe de altă parte, trebuie apreciat talentul de îmbîrligător al primarului, un tip care reușește să facă, din vorbe, o creștere de preț să pară o reușită. Nu e de ici, de colo, să-ți bagi ambele mîini în buzunarul omului, să-i iei banii, și să-i spui - rîzînd pe sub mustață - că e spre binele lui. Iar el să te creadă.

După momentul consilierilor PSD, care s-au trezit încă o dată, a cîta?!?!, făcuți din vorbe, Ovidiu Jidveian a cerut să li se permită și lui Potor și Dîrzu să zică niște chestii. Îmi venea să rîd. Jidveian, Medrea, Clepan și Zdrînc păreau niște copii, genul pe care rudele-i uită în stația de autobus, ce acum și-au chemat cei doi tați la ședință în apărare, că prea tare și-au luat cafteală de la Hava & Gașca. He he. Nici acum nu au înțeles însă, se pare, că dacă te bate un golan de 90 de kile, iar tactu are 50 de kile, nu-l chemi pe tactu să te apere de golan. Că și-o ia și el. Ceea ce s-a și întîmplat.

Primul la vorbe a fost Potor, care a intrat într-un fel de expozeu despre nimic. A început cu un istoric al planurilor pentru groapa de gunoi, cu nu știu ce discuție avusese el prin 2011 cu Borbely, care era atunci ministru la Mediu, după care a intrat în niște chestii tehnice, din proiectul de hotărîre, încercînd un fel de bagatelizare fără să știe jocul bagatelizării. Adică, nu se face să te iei de cei din Primărie pe motiv că au făcut simulările cu un camion gol și să vii cu argumente de genul “vai, ați încărcat un camion gol într-o oră și l-ați descărcat în jumătate” ori să punctezi prin faptul că mașina va consuma mai multă benzină cînd e plină. Adică, sigur, se poate face și asta, dar te duci spre un tehnic și nesemnificativ ce te aruncă în ridicol. Ce ar fi vrut, să se plimbe ăia cu mașina plină cu gunoi, să mute gunoiul dintr-o parte în alta ori să calculeze consumul la pipeta de benzină? Nț. Erau altele de punctat.

I-a urmat Ioan Dîrzu, care ar fi putut să mai echilibreze puțin discuția și să oprească alunecarea spre ridicol. Tot ce i-a ieșit a fost că l-a făcut pe Potor să pară deștept și la obiect. I-a dat, nene, sărmanul Dîrzu pe arătură, de-ți venea să-l întrebi în ce film joacă? A început la semi obiect, a zis că el susține ce au zis consilierii locali, după care a plecat cu firul discuției la pădure. I-a dat înainte cu guvernul Ponta, cu pensii, cu reduceri de taxe și impozite, cu TVA și așa mai departe. Nimic la obiect. Bașca, i-a și ridicat mingea la fileu lui Hava, pe faza cu pensiile, care i-a tras rapid o zmetă la pensia de parlamentar, aia de bugetar de lux pe care și-a votat-o.

În tot circusul ăsta lucrurile mai că păreau să degenereze puțin. Adicălea, între Hava și Potor se simțea un fel de ură viscerală și oamenii nu doar că-și vorbeau fără să se privească, ori pe un ton zeflemitor - de partea lui Hava, că Potor s-a străduit să fie gentleman like - dar mai că-și trimiteau cuvintele prin intermediari.
Noroc cu Dumitrel care, în concediu fiind, a venit la ședința de Consiliu Local. Și, pentru că cei din PSD îi ceruseră demisia, a încercat un fel de explicație istorică a poveștii cu groapa de gunoi care se face, dar nu la timp. Desigur, rezultatul a fost așa, precum o crimă fără criminal, toți sîntem de vină, circumstanțele, istoria, situația geopolitică, cursul euro-dolar, sula și prefectura. Orice și oricine ar putea fi de vină pentru faptul că încă nu există o rampă ecologică în județ, dar nu cineva anume.
Ah, și a mai reușit un lucru, cu tot discursul lui pe alocuri sacadat: l-a făcut pe Paul Voicu să pară un golan al gramaticii în comparație cu el. Ceea ce e o victorie a lui Dumitrel și a limbii române.

După intervenția lui Dumitrel a mai vorbit puțin și Potor, care a reușit mai spre final să spele puțin imaginea de incompetenți și nepregătiți cu care șefii PSD s-au înființat la ședință. A punctat, chiar bine, faptul că vina pentru situație nu e în niciun caz a cetățenilor, care sînt acum nevoiți să plătească mai mult și că întreaga clasă politică județeană, cot la cot cu administrația publică, se fac vinovați de situația aceasta în care gunoaiele din Alba trebuie depozitate în Sibiu.

Au mai fost și alte cîteva intervenții, nedemne de băgat în seamă. Ah, poate una, a lui Pleșa Gabriel (un tip, e viceprimar) care s-a trezit să-i dea un fel de replică lui Potor, pe partea politică. Desigur, Gabriel Pleșa poate că n-a aflat încă, dar la parlamentare nu se mai candidează pe colegii ci se megre pe listă, așa că atacul lui la Potor nu-l va ajuta prea mult în împlinirea visului de a-și odihni șezutul într-un fotoliu în Casa Poporului. A punctat însă, probabil, în ochii lui Hava. Ceea ce e bine pentru omenire și viitorul speciei.

Și, după tot acest circ ieftin cu accente agramate de ridicol, s-a trecut la vot. Iar ceea ce se putea rezolva cu două ore înainte s-a rezolvat cu două ore după. Pesediștii și-au manifestat nemulțumirea și criticile - nu prea documentate și punctate - peneliștii (pedeliștii, că în CL gașca Hava & Co stăpînește) și-au prezentat motivațiile și scuzele - justificate și credibile pentru pasionații de botanică - iar proiectul a trecut și cetățenii, persoane fizice sau juridice, vor plăti mai mult. Că așa-i în politică: doi șmecheri de partid se bat și cetățeanul plătește.

Cîteva filmulețe de la ședința de Consiliu Local puteți găsi pe pagina de facebook a abnews. AICI și AICI. Sau AICI. Ori AICI. Sau chiar AICI și AICI.

P.S. Caricatura îl are drept erou pe Ion Dumitrel pentru că, de fapt și de drept, el și Consiliul Județean sînt principalii responsabili. Administrația locală e așa, coresponsabilă. Dar, dacă ne gîndim mai bine, de vină sînt cam toți politicienii din Alba. Pentru că, așa cum am mai tot zis, sînt așa cum sînt și nu cum ar trebui să fie. Și pentru că există.

{fcomment}

Bibliobuzul Consiliului județean Alba va ajunge în comuna Gîrbova (de Sebeș) miercuri, 1 iulie, la ora 9.00, unde copiii  vor ajuta la aranjarea în Biblioteca Școlii a cărților donate de cei care au dorit să se alăture campaniei de strângere de cărți inițiată cu ajutorul Bibliobuzului. Toți cei prezenți vor beneficia de un atelier de creație care va cuprinde confecționarea de semne de carte embosate dar și de vizitarea Bibliobuzului și a unei expoziții constând în obiecte, majoritatea reciclabile, decorate cu tehnica șervețelului, pentru a arăta că orice lucru contează și orice har se poate dezvolta împreună cu cititul.
Această zi premergătoare evenimentului „Hai să facem o Bibliotecă!” inițiat de o fostă elevă a Școlii din Gîrbova, se dorește a fi o zi de carte din suflet pentru suflet, mulțumind totodată celor care au dăruit cărțile pentru acest eveniment unic!

- copy/paste -

{fcomment}

Joi, la Alba Mall, a avut loc un fel de eveniment în care liceele și scolile de meserii din județ și-au prezentat oferta pentru anul școlar 2015 - 2016. Ideea, una bună și lăudabilă, a fost însă stricată puțin de - ați ghicit - politicienii locali, ieșiți să facă puțină baie de mulțime. Că, deh, minori, minore, nu contează! peste niște ani au să voteze și ei.
Undeva în mijlocul Mall-ului și pe o întreagă arteră a acestuia, mai toate liceele din județ au avut cîte un cort/stand, în care și-au prezentat oferta școlară, și-au expus rezultate și au încercat să-i atragă pe viitorii elevi. Totul a început, ofișăl-gen, pe la ora 12. Încă de la intrare era o îmbulzeală de nedescris. Cete de puștani chicoteau și - deși se vedea că fuseseră aduși cu japca la eveniment - păreau destul de bucuroși că, în locul orelor de curs, o ardeau prin Mall. Undeva pi șientru, la o tarabă special amenajată, erau adunate oficalitățile. O doamnă venită taman de la Minister, de la București (WOW!) a zis cîteva cuvinte și, extra WOW, a primit și un buchet de flori din partea unui elev. Amfitrionul evenimentului a fost doamna Dărămuș, pesedista ajunsă șefă la ISJ Alba. Normal, în jurul ei, în jurul microfonului, stăteau ciorchine toți tralalache veniți să fie văzuți: Ioan Dîrzu - deputat PSD; Călin Potor - deputat PSD; Ovidiu Jidveian - tînăr PSD; Ion Dumitrel - președinte CJ - pedelist vopsit în penelist; Sorin Bumb - manager?! al CJ; un tip despre care se zice că e subprefect, și pe care habar n-am cum îl cheamă și nici de ce - ajuns în post pe filiera PSD Cugir. Și, probabil, or mai fi fost vreo cîțiva pe care n-am apucat să-i remarc în toată îmbulzeala.
Ei bine, tot evenimentul ăsta - care, cum ziceam, e unul ok în sine - nu se putea să nu fie făcut de cacao de delirul cretin al politicienilor care sînt în stare să se bage pînă și sub pielea minorilor. Și, desigur, sub pielea profesorilor și reprezentanților liceelor și școlilor, căci și ăia erau prezenți. Au cuvîntat mai toți și mai toți au zis niște platitudini. În plus, microfonul ăla nici nu funcționa prea bine, așa că trebuia să te înghesui mai spre centru ca să auzi ceva mai clar. Dumitrel, în stilul caracteristic, a zis niște chestii pe care nimeni nu le va ține mine, a rașchetat puțin acordurile gramaticale după care și-a văzut de treabă, plimbare și strîns de mîni, salutat și făcut poze. Ioan Dîrzu a avut, de departe, cel mai tembel discurs. Omul le-a urat, din inima lui mare, elevilor și viitorilor elevi să învețe bine și dintre ei să se aleagă viitorii președinți de Consiliu Județean, viitorii parlamentari și viitorii consilieri. Mi-a venit, sincer, să-l iau de guler și să-l întreb, cinstit: da ce faci bre, tu chiar le urezi elevilor să ajungă hoți? A mai zis și subprefectul, omul a cărui nume nu-l pronunțăm (că nu-l știu), niște platitudini, după care s-a trecut la turul standurilor. Strîns de mîini, pupat de portofele, tras în poză, mai o muzică, mai un mic dans și gata treaba.
Prin urmare, un eveniment ce ar fi trebuit să aibă o aură decentă, și în care politicul nu avea ce să caute, a fost căcat de niște obosiți cu carnet de partid, în căutare de voturi și convertit pînă și minori. Nașpa. Nasol. Mă gîndeam că Ceaușescu, dacă ar fi trăit, i-ar fi ridicat în grad pe toți organizatorii și politicienii participanți. Pînă la urmă, singura diferență e că, în timp ce pe vremea comuniștilor elevii erau scoși pe stadion la defilări, acum, în vremea cleptocraților vopsiți în mai multe culori politice, elevii sînt scoși la Mall.
Singurul lucru bun e că, neînțelegînd mai nimic din ce tîmpenii au debitat politicienii, și fiind mai atenți la standul cu dulciuri decît la discursurile politicienilor, elevii au șanse destul de mici să rămînă cu vreo traumă după tot acest eveniment bun în teorie și prost pus în practică.

{fcomment}

Pagina 1 din 2
JoomShaper