Cînd BOR a pierdut monopolul pe credință

Timp de două zile ne-am plimbat parcă printre rîndurile lui Kafka, într-o încercare de a schimba ceva și, chiar fără să se fi reușit asta, ne trezim că sîntem fix acolo unde s-ar fi vrut să se ajungă cu schimbarea. Deși n-a trecut referendumul, în mod legal căsătoria e definită fix așa cum și-o doreau inițiatorii, drept uniunea dintre un bărbat și o femeie. Că nu se zice asta în Constituție, ci doar în Codul Civil, e un detaliu care nu schimbă cu nimic starea de fapt.

PSD, ALDE și PNL, partidele care s-au agățat strategic la butoniera BOR, ies extrem de șifonate din acest referendum. Iar după acest fiasco al chemării credincioșilor la vot, popii și-au cam pierdut puterea dată de un imaginar monopol asupra credinței.

Dumnezeu, ținut parcă prizonier în beciurile Bisericii Ortodoxe, e de azi mai liber iar relația dintre om și divinitate nu-și mai găsește obligativitatea unui intermediar, cum ar vrea mai marii Bisericii să fie ori să credem că e.

Românii, chiar și cei mai neinformați, nu mai pot fi dezinformați așa cum își închipuie unii că pot fi. Toate minciunile cu homosexuali care vor lua copiii heterosexualilor dacă nu-i scris la Constituție că familia e formată din bărbat și femeie, inepțiile cu posibile legalizări de căsătorii între oameni și animale și multe alte asemenea minciuni nu-și mai găsesc decît un public marginal, care încă nu și-a dat seama că poate, are voie și chiar trebuie să gîndească.

Pe lîngă toată tevatura, toată cheltuiala și toată această agitație pentru nimic, referendumul ăsta a adus în discuție două probleme ce trebuie să facă parte din agenda publică în perioada următoare.

În primul rînd e nevoie de o dezbatere reală asupra drepturilor și libertăților individuale. Și poate că e timpul să privim lucid problema, fără patimă, cu argumente și fără a pleca de la premisa că drepturile unora sînt mai mari decît ori le exclud pe ale altora. Și fără a lua metehne și concepții de ev mediu drept axiome ale normalului în ce privește relația cu sinele și semenii ori a substitui credința și părerea rațiunii.

În al doilea rînd, și poate chiar mai important, referendumul aduce în discuție situația Bisericii Ortodoxe Române și nevoia imediată de reformă a acesteia. E, mai mult ca oricînd, nevoie de o discuție despre rolul și rostul bisericii într-un stat laic, despre bani, despre finanțări, despre complicitatea dintre biserică și politic, despre episcopi și popi corupți, despre afaceri cu statul, despre foști și actuali turnători la Securitate ori SRI și despre tot ce înseamnă acestă afacere nimită BOR.

Căci parcă prea mult costă accesul gratuit la divinitate, atunci cînd e intermediat de popi.

0 0 Voturi
Article Rating
Aboneaza-te
Notificare
guest

0 Comments
Raspunsuri in text
Vezi toate comentariile