Luăm o pauză de la discriminările altora și ne întoarcem la ale noastre. Și nu, nu sunt mai puțin importante, mai puțin grave, mai puțin „sistemice”, chiar dacă nu au la bază criterii de rasă, etnie, gen, sex, vârstă, religie și altele de felul ăsta.

E o discriminare la fel de scârboasă, la fel de condamnabilă. În cadrul ei, discriminații trebuie să respecte o sumedenie de reguli și sunt pedepsiți dacă n-o fac. În schimb, discriminatorii au mereu parte de tratament preferențial și de circumstanțe atenuante.

Dacă ai ajuns sus, stelele s-au aliniat. Ai imunitate, ai relații, ai tot ce-ți trebuie. În cazul nefericit în care ești trimis totuși la pușcărie pentru grămada de bani furați, rămâi cu banii. Iar discursul oficial nu e că ești un hoț ordinar, ci că „ai fost persecutat pe criterii politice”. Dintr-o ființă de joasă speță, ajungi să pozezi în martir. Și-ți iese! Peste puțin timp ajungi din nou la aceleași butoane de unde ai furat și la care n-ar trebui să mai ai acces niciodată. Dar tu ești deasupra regulilor.

Când ești jos, joci după cum ți-e norocul. Dacă vrei să fii cinstit, mori sărac. Dacă încerci să miști ceva, riști. Trebuie să ai suficienți bani ca să ungi în stânga și-n dreapta, după cum e nevoie. Orice regulă se va aplica cu strictețe în ceea ce te privește, iar sumele infime cu care eventual ai greșit îți vor fi scoase pe nas cu vârf și-ndesat.

Dacă ești sus, nu vei păți nimic atunci când deciziile tale iresponsabile vor afecta o țară întreagă. În cel mai rău caz vei fi dat jos din postul tău important și vei primi un altul. Când ești jos, vei plăti pentru orice eroare, chiar dacă e mică și nu afectează decât realitatea imediat înconjurătoare.

Cu ocazia pandemiei prin care am trecut și trecem, am văzut foarte clar că există două Românii. Dacă ești cetățean obișnuit, poți fi bolnav, că nu ți se fac teste. Dacă ești parlamentar, ești testat din start. Dacă ești președinte de consiliu județean, ai parte de tratament preferențial, în timp ce omul de rând moare cu zile în spital.

Ca politician, poți minți și, prin asta, să dai naștere unui focar epidemiologic. Asta e, n-o să-ți ia nimeni capul pentru atâta lucru. Ca om de rând, e de ajuns o mică abatere de la o declarație ca amenda să urce la cer.

Dacă ești o înaltă față bisericească, ești dus repede-repede cu elicopterul în capitală, pentru un tratament minune. Dacă ești un simplu enoriaș. mori cu zile până vine salvarea. Dacă ești altă înaltă față bisericească, poți sfida pe față legile, poți instiga la nerespectarea lor, că ți se trece cu vederea. Dacă ești un simplu privat, riști să ți se închidă afacerea pentru că n-ai respectat totul la sânge.

Dacă lucrezi în mediul privat, ai fost pus între salariu micșorat și șomaj. Dacă lucrezi la stat, banul a venit oricum, iar postul ți-a rămas sigur.

Dacă ești mic, trebuie să porți mască și n-ai voie să faci chefuri. Nici să fumezi în incintă, la serviciu, n-ai voie. Dacă ești mare, poți sta fără mască oricând vrei, ba să mai și faci chefuri cu zeci de persoane. Și să fumezi din greu. În spațiu închis. La serviciu. Bine, na, a luat și el o amendă, așa de ochii lumii.

Dacă ești mic, statul te sugrumă pentru fiecare leu datorat. Dacă ești mare, statul te mângâie părintește pe cap și te păsuiește cu dările de mii sau zeci de mii. Poate chiar ți le șterge.

Unii primesc pensii după cât contribuie. Alții din pix. Și primesc și pensii speciale. Tot din pix.

Dacă ești jos, s-ar putea să ai nevoie de cazier. Dacă ești sus, n-ai nevoie de cazier. Taman tu, cel care dă legi.

Dacă ești jos, din salariul primit îți plătești tot: casă, masă, mașină… Dacă ești sus, banii din buzunarul tău sunt una, cei pentru casă alta, cei pentru masă alta, cei pentru mașină alta…

Asta e doar o parte din listă.

Trăim în democrație. Avem toți drepturi egale. Dar nu suntem egali.

Îmi pasă de persoanele de culoare discriminate în SUA. Dar trăiesc în România, unde mă doare mai tare de persoanele discriminate doar pentru că nu sunt cocoțate în postul cutare sau cutare.

Viețile oamenilor de rând contează. Viețile tuturor cetățenilor contează la fel.

Ar fi cazul ca discriminarea să ia sfârșit. Ar fi cazul ca toți cei de sus să fie tratați exact ca cei de jos. Sau invers, n-am preferințe.

Ideea să fie tratați la fel.

5 2 Voturi
Article Rating
Aboneaza-te
Notificare
guest
0 Comments
Raspunsuri in text
Vezi toate comentariile